Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut miercuri, la Watford - Marea Britanie, o declaraţie de presă la finalul Summitului NATO care a marcat 70 de ani de existenţă a Alianţei

" "S-a terminat partea oficială a Summitului NATO şi pot să vă spun că au fost discuţii foarte calme, foarte aşezate. Şi concluzia principală este că NATO este unită. Suntem uniţi, NATO este puternică şi mergem împreună mai departe, fără niciun semn de întrebare.
Cu această ocazie, s-a reiterat importanţa alocării de resurse, acel burden sharing, şi naţiunile care nu au ajuns încă la 2% majoritatea şi-au luat angajamentul ferm şi astăzi să accelereze procedura de alocare bugetară, pentru a ajunge şi ei la 2%", a spus Iohannis.
Preşedintele a mai anunţat primirea Macedoniei de Nord ca al treizecilea membru NATO şi faptul că s-a hotărât să se acorde sprijin Albaniei pentru a trece mai uşor peste urmările cutremurului.
Referitor la ideea că NATO ar fi "în moarte cerebrală", după cum a spus preşedintele Franţei, Emanuel Macron, Iohannis a fost de părere că "a fost o afirmaţie care a dorit să şocheze un pic, ca să iniţieze un proces de reflecţie". "Acum, importanţa relaţiei transatlantice nu a fost pusă la îndoială de nimeni, ba chiar mulţi, şi eu am subliniat importanţa acestei relaţii, însă este nevoie de un proces de reflecţie. Trebuie să stabilim împreună care sunt ameninţările la care trebuie să facă faţă NATO, cine sunt adversarii noştri, cum se relaţionează NATO cu noile puteri - de exemplu, ce abordare va avea NATO faţă de China. Sunt întrebări foarte legitime şi aceste chestiuni trebuie clarificate. Cum, de exemplu, trebuie să clarificăm cum abordăm terorismul internaţional, cum se abordează teatrele de război unde NATO nu este prezentă ca atare, dar sunt prezenţi membrii noştri. Deci, trebuie să existe o corelare între noi şi dacă misiunea nu este expres una NATO, ca să evităm, de exemplu, situaţii cum au apărut în Siria.", a continuat şeful statului român.
Despre poziţia NATO faţă de implementarea tehnologiei 5G, Iohannis a spus că "trebuie să legăm abordarea tehnologiei 5G şi din punct de vedere al securităţii naţionale, deci, implicit şi din punctul de vedere al securităţii NATO. Este un proces care nu este finalizat prin decizie, dar faptul că mereu se reia discuţia arată că această preocupare există şi ea este una reală. Odată ce introducem 5G, această chestiune devine vitală, fiindcă 5G nu înseamnă o telefonie mai performantă sau un smartphone mai performant. 5G este gândit să intre în toate sferele vieţii cotidiene, a vieţii de stat, a comunicării între cetăţean şi instituţii, între instituţii, până la urmă şi între lucruri - este ceea ce se numeşte Internetul Lucrurilor. Şi atunci impactul, evident, va fi şi pe securitate naţională şi trebuie să ţinem cont de aceste lucruri."
Despre strategia NATO pentru Zona Mării Negre, Klaus Iohannis e de părere că ea există şi se lucrează în continuare, la ea, iar NATO faţă de Rusia a rămas neschimbată. "Sigur, unii au subliniat nevoia unei comunicări mai bune cu Rusia, dar abordarea NATO este exact aceeaşi pe care am avut-o şi până acum - o abordare de consolidare a Flancului Estic - şi în acest fel, evident, se poate da sentimentul de siguranţă şi garanţia de securitate a membrilor NATO de pe Flancul Estic".
Declaraţia NATO de la Londra reîntăreşte angajamentul respectării Articolului 5 din Tratatul de la Washington, "un atac împotriva unui Aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor",  angajamente privind creşterea investiţiilor în materie de apărare, declararea spaţiului cosmic ca domeniu operaţional de luptă şi este primul document oficial aliat care menţionează China şi care admite "influenţa crescândă" a acesteia şi deopotrivă "provocările şi oportunităţile" pe care politicile internaţionale al Chinei le generează.
Înainte de începutul summitului, preşedintele SUA, Donald Trump a avut un dejun de lucru cu şefii de stat şi de guvern din România, Estonia, Grecia, Letonia, Polonia, Lituania, Bulgaria şi Marea Britanie. Marţi seară, liderii au fost primiţi la Palatul Buckingham de regina Elisabeta a II-a, care a oferit o recepţie.