Tribuna
Zilele Avram Iancu, la Biblioteca ASTRA Sibiu
Zilele Avram Iancu, la Biblioteca ASTRA Sibiu

Anul acesta, la data de 10 septembrie, se împlinesc 150 de ani de la trecerea în veșnicie a lui Avram Iancu (1824-1872), fruntaș al intelectualității ardelene care a susținut emanciparea socială şi națională a românilor transilvăneni din secolul al XIX-lea. Conducător al rezistenței românilor în timpul evenimentelor de la 1848-1849, din Transilvania, împotriva presiunii militare maghiare în Munții Apuseni, Avram Iancu rămâne un simbol al luptei românilor ardeleni pentru dobândirea drepturilor politice.

Cu prilejul comemorării a unui secol și jumătate de la moartea lui Avram Iancu, vineri, 9 septembrie 2022, începând cu ora 12:00, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, instituție ale cărei acțiuni sunt susținute financiar de Consiliul Județean Sibiu, invită publicul să ia parte la desfășurarea unei serii de manifestări care cinstesc memoria și ilustrează personalitatea eroului moților.

 

  • Cărțile ASTRA - prezentare de carte: „Avram Iancu. Biografia de la 1897” de Iosif Sterca Şuluţiu de Cărpeniş

Participă: scriitorul Nicoară Mihali, prof. univ. dr. Dumitru Acu, președintele Asociațiunii ASTRA, prof. univ. dr. Ioana Crețu, vicepreședintele Asociațiunii ASTRA, col. (r) prof. univ. dr. Mircea Cosma, președintele Secțiunii militare a Asociațiunii ASTRA

  • Expoziție memorială documentară dedicată lui Avram Iancu (fotografii, articole, publicații din colecțiile Bibliotecii ASTRA)

  • Concert susținut de soprana Sara Mihali – „Cântecele lui Iancu”

  • Recital de fluier susținut de Alex Ilea (alias Noian)

  • Spectacol susținut de ansamblul de balet „Colibri” al Casei de Cultură Borşa

Evenimentele anunțate se desfășoară în Foaierul Bibliotecii ASTRA Sibiu (Corp B, parter) și sunt organizate în parteneriat cu Asociațiunea ASTRA și Direcția Județeană de Cultură Sibiu.

În egală măsură, sâmbătă, 10 septembrie a.c., cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului, porțile Palatului ASTRA vor fi deschise pentru publicul larg. Vizitatorii vor avea acces gratuit la o expoziție documentară de carte românească veche sibiană, disponibilă în Muzeul Asociațiunii (Corp A, etajul 1), între orele 10:00 și 15:00.

 

 


 

 





comentarii
1 comentarii

În 10 septembrie 1872, în Baia de Criș, se stingea din viață cel mai mare erou al românilor ardeleni
din secolul al XIX-lea, Avram Iancu. El și-a sfârșit zilele pe prispa unei brutării, după două decenii în
care suferise de o boală psihică. Trei zile mai târziu, 10.000 de oameni l-au condus pe Avram Iancu
pe ultimul său drum, la Țebea.
Avram Iancu a venit pe lume în satul Vidra de Sus, în anul 1824. Şi-a făcut studiile primare în satul
său natal, apoi la Câmpeni. A urmat gimnaziul din Zlatna, apoi Liceul Piarist din Cluj. În perioada
liceului, Avram Iancu a devenit greco-catolic, după cum o arată actele sale școlare. A terminat apoi
Fa­cultatea de Drept din Cluj și, la finalul studiilor, a devenit cancelist la Tabla Regească din Târgu-Mureș.
În primăvara anului 1848, Avram Iancu a promovat examenul de avocat, însă revoluțiile care au cuprins continentul european i-au pus în valoare calitățile de lider politic și militar mai degrabă decât cele juridice.
În data de 25 martie 1848, la Târgu-Mureș, tinerii români și maghiari au participat la o întâlnire revoluționară. În plan social, ei aveau aceleași idealuri, însă, în plan național, tinerii maghiari doreau unirea Transilvaniei cu Ungaria, iar românii doreau recunoaș­terea existenței politice a națiunii lor. În aceste condiții, românii au
decis convocarea unor adunări la Blaj, în 30 aprilie, apoi în 15 mai. La aceasta a participat Avram Iancu în fruntea a 10.000 de moți. Adunarea de la Blaj a proclamat existența autonomă a națiunii ro­mâne și a
formulat mai multe reven­dicări, inclusiv desființarea iobăgiei, libertatea comerțului și a presei.
Autoritățile au încercat să îl aresteze pe Avram Iancu în vara acelui an, însă tânărul avocat s-a ascuns în
munți. În 21 septembrie 1848, la Blaj a fost organizată o nouă adu­nare, la care au participat 60.000 de
oameni, dintre care 6.000 de moți înarmați, conduși de Avram Iancu. Adunarea a decis introducerea admi­nistrației românești în Transilvania și formarea unei armate naționale compusă din legiuni.
Avram Iancu a organizat, în Munții Apuseni, Legiunea „Auraria Gemi­na”, cea mai puternică unitate mili­tară românească. Au urmat lupte grele, în care ambele tabere au comis atrocități. La sfârșitul anului 1848,
armata revoluționară maghia­ră ocupase cea mai mare parte a Transilvaniei, cu excepția Munților Apuseni, unde rezistau moții conduși de Avram Iancu. Luptele au continuat și în 1849, în ciuda insistențelor lui Nicolae Bălcescu de a-i împăca pe liderii revoluționari români și maghiari. Revoluția maghiară a fost înfrântă de trupele austriece și rusești.
După victorie, austriecii și-au încălcat promisiunile față de români. Avram Iancu, deși a fost primit în audiență de împăratul austriac Franz Jozef, nu a reușit să obțină drepturile naționale promise, iar din acest motiv a refuzat o înaltă decorație oferită de austrieci. Avram Iancu a fost arestat, apoi eliberat, iar austriecii i-au oferit un post în administrație, la Viena sau la Sibiu, cu un salariu generos. Avram Iancu a refuzat.

În ultimele două decenii ale vieții sale a suferit de o boală psihică. Starea sănătății sale psihice a început să se deterioreze la sfârșitul anului 1852. A rămas în memoria colectivă ca umblând din sat în sat înnebunit, după unele păreri puțin verificate și din surse nesemnate. Conform unor alte păreri, de data aceasta de specialitate, a medicului Ovidiu Vuia, specialist în neuropsihiatrie în Germania, Avram Iancu nu a fost nebun:
scena9
11.09.2022 17:48
Din aceeasi categorie
ADR CENTRU

Primaria SIBIU

Management Salubrizare si Protectia Mediului

Pefoc
A.D.I. Eco Sibiu
VISA MEDICA
Comunicat Hoghilag
Licitatie publica

EVENIMENT TV

ACCENT MEDIA