Continental
Tribuna
Zidul de la Teatru, updatat "coronaviral" pentru cei care oricum stau acasă
Dumitru CHISELIŢĂ
1221 vizualizari
Zidul de la Teatru, updatat
O informaţie pe mail trimisă cu ceva timp în urmă, mă anunţa că, iată, "ziarul orizontal" (asta pentru că nu e vertical) din zona staţiei de la Teatru a profitat de cerinţele modei coronavirusate şi s-a updatat, parţial, cu nişte postări din mesageria şi lozincăria perioadei actuale. Că e bine ca să dăm bine.

Aşa că, tot cu ceva timp în urmă, am profitat jurnalistic de oportunitate şi am făcut un drum rapid "pe teren", conform prevederii legale că  "Nu este prevăzută o limită de distanță la care trebuie efectuată deplasarea în interes profesional și nici o limită de timp (...)". De asemenea, indiferent de perioada în care am desfășurat activitatea profesională, precizez că au fost respectate condițiile stabilite de ordonanțele militare privind deținerea documentelor justificative, respectiv legitimația de serviciu şi adeverința eliberată de angajator. Acestea via un autobuz "dus" (1) şi altul "întors" (12), ca să văd şi eu ce mai e prin lumea artei parietale, acum când vernisajele au rămas doar amintiri cu discursuri, băgări în seamă şi ceva rubrici "diverse" cu sărăţele şi drinkuială soft sau non-soft.

Prăduitorii de la Mall, imortalizaţi printre lozinci (de)mobilizatoare

În fine, unde am citit eu, tonul textului era pe încântare, bucuria era la maxim, de mă aşteptam ca atît la faţa, cât şi în spatele şi lateralele locului să fie prezente câteva echipaje de poliţie şi jandarmerie care să evacueze, prin metode specifice, zona şi să dea amenzi peste amenzi pentru "nerespectarea..." la mulţimea de spectatori care şi-au călcat pe #stauacasa pentru a vedea noutăţile "Ziarului orizontal".
Dar nu. Ceva animaţie era doar pe la Farmacia 24, unde era coadă, iar un nene vocal opina nuştiuce la zi despre viruşi, măşti şi faze din astea. La locul faptei, pardon, locul artei, ca public, erau cel puţin două persoane. Un băiat care aştepta autobuzul şi eu.
Admir, pardon, studiez, postările de pe "wall". Trec lejer peste avionul (un fel de "Harrier" la cum sunt aripile de pleoştite) care se răţoieşte patern la Greta Thunberg, peste un megamix feminist asezonat cu ceva din vremea lui Dincă Pierzătorul de Fete (ce vremuri dom'le!) şi DA, am identificat update-ul coronaviral.
Ca noutăţi, avem, deci: sigla grupului "Vă ajutăm din Sibiu", (un "ochi al oraşului" sechelă a lui "Vă vedem din Sibiu", cu două braţe deschise), un grup bun şi inimos, cu excepţia postărilor îndemnătoare la prăduială care anunţă, ca în vremea lui Ceauşescu, despre cum nuştiuunde au primit spirt. Sau mănuşi, sau clor. Mai avem un "Zusammen - Distanţaţi dar împreună", cu adaosuri de "insieme" şi "ensamble". "Insieme" ştiu de la piesa acum retro a lui Toto Cutugno (Insiemeeeeeeee! Iunait-iunait iu-ROP!). Nu ştiu ce e aia "ensamble", in spaniola inseamna "asamblare" iar în franceză se scrie "ensemble". Mai văd "Virus all of us" care e ca un îndemn la îmbolnăvire, sau la raportare de îmbolnăviri record la hectar. Şi rămân bouche-bee (adică gură-cască) la "Slowdown- Shutdown-Lockdown-Wake Up". Din care înţeleg că unii au impresia că statul ăsta închis în acasă e un fel de hibernare: stai ca boierul, te protejezi mimând că îi protejezi pe ceilalţi, banii îţi vin gârlă din neant sau din contracte cu statul & anexele, iar când vine ziua liberării toţi merg pe peronul gării şi Lumea porneşte din nou, ca şi când nu ar fi existat nimic decât o pauză. La unii mai în cărţi, aşa, poate că e aşa. La majoritatea dintre noi românii, NU. Mai aflu că noul vocabular mai conţine, printre alte expresii, şi "Staţi dracu(') acasă!". E paradoxal: eu nu stau acasă, ca să văd că cineva care nu a stat acasă a îndemnat lumea ca să stea acasă iar cei care stau acasă nu vâd îndemnul de a sta acasă. Zici că eşti la Mall, unde toţi ăia care umplu facebookul cu staturi acasă vin să umple coşul la refuz.
Dar Hopa! Uite că şi personajele acelea pe care eu le numesc prăduitori apar în tabloul colectiv. Un grup de indivizi unisex, unul după altul, cu coşuri pe roate, cu distanţa de 1,5-2 m între ei şi lozinca "te izolezi, mă salvezi". Da, eu mă izolez acasă şi te salvez ca să prăduieşti tu făină, şpaghete, spirt, conserve de costiţă cu fasole, orez, etc. La hipermarket. Asta da. Ăştia cu coşurile cred că sunt şi piesa centrală a operei. Undeva mai pe sus este un Pământ (planeta) în formă de coronavirus şi o paralelă între un cavaler medieval cu viziera pe făţău versus un medic cu masca pe figură, ambii clasaţi ca "heroes". Îi amintesc autorului că băieţii aceia numiţi cavaleri erau la vremea lor, un exemplu de eroism, altruism şi de credinţă creştină. Şi că spitalele erau pe lângă catedrale. Şi că şi mulţi medici sunt "îndoctrinaţi religios", ceea ce, dpdv hashtago-rezistent, e bulversant dacă nu chiar trist. ŞI PUNCT.

Gata cu documentarea şi cu admiratul operei de artă. Părăsesc locul, lăsându-l să fie admirat de porumbeii care mai zboară pe acolo şi de ce nu, de cei care stau acasă.
Am auzit că, în contextul pandemiei, al izolării şi al etc, din lipsă de public exterior, expoziţia se continuă pe "reţele". Acum ceva decenii, pe unde e zidul desenat cu mesaje politice mainstream, era un copac care dădea oxigen. Nu mai e. Copacii nu sunt iubiţi, oficial, în Sibiu. Zidurile scrise, în schimb, da.
Pe Coposu, când plec, o maşină de poliţie trece în treaba ei. Ca şi mine dealtfel.   

 






comentarii
3 comentarii

Redactore, din nou, carcotas!
08.04.2020 22:03
frumos articol.
zidul din perete
10.04.2020 19:50
Te- a lasat inspiratia pe care n- ai avut- o niciodata si- ai inceput sa- ti copiezi colegii ? SLUGA PUTUROASA !
Pieton
17.04.2020 06:49
Din aceeasi categorie
Muzeul Brukenthal

ULBS

Vacanta Eurotrip
info
Apa Canal
Publica anunturi
Licitatie publica

accentmedia