Tribuna
PNL
VIDEO. S-au născut odată cu România. Două sibience au sărbătorit un secol de viaţă cu tort şi amintiri de pace şi război: "La 100 de ani nu e nici prea rău, dar nici prea bine"
Andra MARINESCU
2494 vizualizari
VIDEO. S-au născut odată cu România. Două sibience au sărbătorit un secol de viaţă cu tort şi amintiri de pace şi război:
S-au născut în anul în care venea pe lume și România Mare. Chiar dacă sunt mai mari cu câteva luni decât țara în care trăiesc, Lidia Vodicica și Maria Ittu spun cu mândrie că sunt deodată cu România. Cele două doamne născute în 1918 au fost sărbătorite, miercuri, de Casa Județeană de Pensii Sibiu, ai cărei reprezentanţi le-au trecut pragul cu tort, dulciuri și gânduri bune.


Fiecare doamnă de un secol a așteptat vizita oaspeților cu emoție și nerăbdare. Prima care s-a bucurat de musafiri a fost Lidia Vodicica, mai mare cu circa jumătate de an decât România. S-a născut în Cernăuți, pe 5 iunie 1918, și cea mai mare durere a sa este pierderea soțului, care a murit acum aproape 40 de ani, și a fiului. Bunicuța a rămas acum în grija nurorii sale, locuind împreună aproape de Școala Militară "Eremia Grigorescu" din Sibiu.
Își amintește cu nostalgie de locurile natale, dar și despre greutățile prin care a trecut, de-a lungul anilor. "Soțul a murit prea repede, la 60 și ceva de ani. Era cehoslovac, nu era român. Copilăria  a fost grea, am fost cinci copii la părinți. Mama nu avea serviciu, că pe atunci nu era așa nevoie mare. Aveam gospodăria, casa, pământ pe care îl dădeam în arendă, pentru a primi grâu, făină... Eu făceam cel mai mult treabă. Mama era cu mâncarea. Eu mă ocupam de curățenie. Dormeam toți frații într-un pat, unul lângă altul. Acum, nu mai e nimeni. Toți au murit. Am rămas cu Dumnezeu", spune, printre lacrimi, doamna Lidia, admirând imediat florile pe care le primise. "Vai, ce flori frumoase!", exclamă aceasta, privindu-le îndelung.
Un episod marcant din viața ei a fost perioada celui de-al Doilea Război Mondial, când a trebuit să părăsească meleagurile pe care a crescut, pentru a-și regăsi liniștea alături de familie. "Am fugit la gară atunci, în anii '40. Acolo nu am putut urca în niciun tren, că era aglomerat. Am stat două zile în gară până să prindem locuri. Și am ajuns la Râmnicu Vâlcea. Acolo era lumea săracă. A fost greu...", mai spune bunicuța, care în tinerețe a fost croitoreasă.
Fiecare zi a sa începe la fereastră, unde se așază pentru a-i privi pe trecători. "La 100 de ani nu e nici prea rău, dar nici prea bine. Nu mai țin minte tot, dar de văzut, văd bine. Picioarele nu mă mai țin", spune doamna Lidia, care nu contenește să își admire florile primite: "Foarte frumoase flori! Să vă dea Dumnezeu bucurie mare și să aveți și dumneavoastră așa flori frumoase!".

"Eu am mers la Unire!"

Cea de-a doua bunicuță de-o seamă cu România şi sărbătorită miercuri este Maria Ittu, născută în Poplaca pe 13 iulie 1918. "Eu am mers la Unire, la Alba Iulia! Aveam cinci luni!", este prima afirmaţie pe care o face când îi trecem pragul.
De 41 de ani nu mai are soţ, locuieşte alături de fiica ei mai mică pe strada Dragoş Vodă, în Sibiu, şi spune că atunci când s-a mutat aici erau construite numai trei case.
În vremea Războiului, a rămas fără găini, porci şi perdele şi se ascundea în mormanele de gunoi, pentru a-şi salva viaţa. "Dar am trecut prin toate și uite-mă, tot vitează sunt", spune doamna Maria.
Mândria ei constă în cele două fete despre care spune că sunt împlinite. Cea mare şi-a dat doctoratul în chimie, iar cea mică lucrează la Judecătoria Sibiu.
Ne destăinuie că e la punct cu politica de astăzi şi că susţine familia tradiţională, alcătuită din bărbat şi femeie, amintind membrii numeroşi din familia sa şi de bunicul său care mai avea zece fraţi. "Ţin cu familia! Să nu se distrugă familiile! Tinerii din ziua de azi să fie credincioşi, să înveţe, să se căsătorească, să facă familie. Aşa era şi pe vremea mea. Familia e iubită de Dumnezeu", mărturiseşte doamna Maria.
La fiecare sărbătoare, bunicuţa ascultă la televizor Sfânta Liturghie. "Când începe slujba, dă televizorul la maxim! Ascultă şi vecinii!", spune fiica acesteia.
Doamna Maria Ittu a făcut, în tinereţe, doi ani de contabilitate, lucrând o perioadă la prăvălia părinţilor ei. "Pe vremea aceea nu se făcea şcoală multă. Am învăţat Codul Morse, cu degetele, şi acum îmi văd nepoţii pe telefon, de la mii de kilometri distanţă!", conchide femeia, emoţionată.
Iniţiativa de a bucura doamnele Centenarului a aparţinut Casei Judeţene de Pensii Sibiu.
"A fost o acțiune de suflet, de dragoste de țară, la cei 100 de ani de Românie. Primul pas a fost să căutăm în baza noastră de date oameni de 100 de ani. Şi aşa am găsit două bunicuțe extraordinare", a explicat Dorel Aldea, directorul Casei Judeţene de Pensii Sibiu.

FOTO- VIDEO: Răzvan NEGRU






comentarii
2 comentarii

Bravo, Dorele !
Sibian
03.10.2018 16:18
La 5 iunie 1918, Cernauti nu se afla in Ucraina, ci in Imperiul Austro-Ungar.
intelect plus
03.10.2018 17:06
Din aceeasi categorie
jidvei

qhouse sibiu

Vacanta Eurotrip
info
Publica anunturi
Licitatie publica

accentmedia