logo
Tradiții și obiceiuri de Paștile catolicilor și Floriile ortodocșilor. Fetele sunt stropite cu parfum, săliștenii cântă „Viersul Floriilor". Cine se spală pe cap, albește
Tradiții și obiceiuri de Paștile catolicilor și Floriile ortodocșilor. Fetele sunt stropite cu parfum, săliștenii cântă „Viersul Floriilor
Duminică, creștinii catolicii sărbătoresc Paștile, iar unul dintre obiceiuri este stropitul, tradiție respectată de majoritatea celor din Ardeal. Tot în acest weekend, ortodocșii au Floriile, cea mai importantă sărbătoare ce vestește Paștile, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim.

În Mărginimea Sibiului, oamenii păstrează încă obiceiuri specifice săptămânii Floriilor, tradiții ce sunt transmise din generație în generație. Unul dintre ele este marcat la Săliște, unde copiii cântă „Viersul Floriilor", un obicei vechi de sute de ani, cu rădăcini în secolul al XIX-lea, ținut în Sâmbăta Floriilor.

Pe vremuri, copiii își dădeau întâlnire pe malul râului din localitate și adunat salcii, pornind cu cântec prin oraș. „Veniţi cu toţi dimpreună/ Să-mpletim şi noi cunună/ De odrasle înverzite/ Şi de stâlpari înflorite/ O, o, o, fraţilor", este prima din cele 13 strofe ale lui Picu Procopie Pătruţ, crâsnic, cântăreţ la strana bisericii din Sălişte, imnograf şi autor al unor picturi de pe cărţile de slujbă. Cele 13 strofe ale „Viersului" lui Picu Pătruţ, ce a trăit între anii 1818 - 1872, arată cum Mântuitorul, după ce l-a înviat pe Lazăr, a intrat în cetatea Ierusalimului şi a fost întâmpinat de o mare mulţime de copii, bărbaţi şi femei, care îşi aşterneau la picioarele Lui hainele lor, strigând „Osana bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului”. Copiii se opresc în fața bisericii, unde mai cântă o dată „Viersul Floriilor".

În Biserică, se ține apoi o scurtă slujbă religioasă, iar o parte din ramurile de sălcii sunt așezate pe morminte. Sălciile rămase vor fi sfințite în Duminica Floriilor și împărțite credincioșilor.

Cine se spală pe cap de Florii albește

În unele zone ale țării, se spune că cei care se spală pe cap în ziua Floriilor riscă să albească. Fetele nemăritate din Banat și Transilvania trebuie să pună o oglindă și o cămașă sub un păr altoit. Legenda spune că, după răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste și sănătate. Potrivit unei alte superstiții, la miezul nopții fetele trebuie să fiarbă bucuioc în apă, iar dimineața să se spele pe cap cu această fiertură, pentru a avea un păr frumos și strălucitor. De asemenea, tradiția spune ca, de Florii, mărțișoarele trebuie puse pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceș. O altă superstiție spune că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paști.

Cum sunt sărbătorite Floriile pe Glob

În Franţa şi Spania, încă din secolul al VIII-lea se păstrează obiceiul de a imita aclamaţiile iudeilor “Osana!” (o rugăciune închinată Domnului ce înseamnă totodată şi frunză de finic) la primirea lui Hristos. Din secolul al IX-lea se păstrează obiceiul aducerii ramurilor la biserică, obicei ce s-a răspândit atât în Răsărit, cât şi în Apus.

În Duminica Floriilor, bisericile sunt împodobite cu frunze de palmier în unele regiuni sau cu ramuri de măslin, de dafin, în zonele în care acestea sunt mai des întâlnite, precum şi în unele din ţările mediteraneene. Alte substitute precum ramurile de arbust sunt folosite în ţările nordice, sau ramurile de salcie în Rusia şi în ţara noastră. În unele ţări sunt folosite flori dar şi ramuri de conifere. Acolo unde sunt întrebuinţate ramurile de finic, acestea sunt adesea tăiate în forme diferite, în special sub forma sfintei cruci.

În Grecia, după slujbă sunt oferite de către preot fiecărui credincios o cruce mică, împreună cu un buchet din ramuri de dafin. Acest buchet este numit „vaya” şi va fi ţinut lângă icoanele din casele credincioşilor, precum ramurile de salcie în Rusia şi în România etc. Există şi superstiţia potrivit căreia ramurile binecuvântate nu trebuie tăiate cu un obiect ascuţit, întrucât se crede că astfel acestea pierd puterea de a păzi de rău şi boli.

În Grecia şi în Franţa există obiceiul ca ramurile binecuvântate sa fie duse în cimitir. Un studiu din 1961 arată că în Franţa, Duminica Floriilor şi Ziua Tuturor Sfinţilor sunt sărbătorile când cei mai mulţi credincioşi merg în cimitire pentru a se ruga pentru cei adormiţi. Aici, ca şi în alte ţări latine, există obiceiul de a planta ramuri de arbust binecuvântate în Duminica Floriilor, la mormintele celor dragi. Tot aici, în timpul înmormântării se pune în mâna celui adormit o astfel de ramură ca o mărturie a credinţei în viaţa de apoi. Ca o plantă mereu verde, arbustului i s-a conferit acest simbolism funerar încă din vremuri pre-creştine, când le era închinat zeităţilor lumii subpământene Hades şi Cybela.

În Rusia şi în Europa Centrală, oamenii obişnuiesc să mănânce mugurii de salcie în Dumnica Floriilor pentru a fi feriţi de caniculă în timpul verii.

Din Carelia, o regiune majoritar ortodoxă a Finlandei, s-a răspândit un obicei în restul acestei ţări: în dimineaţa primei zile de Paşti, copiii întreabă oamenii dacă doresc să fie atinşi cu o ramură de salcie, în timp ce rostesc o urare pentru sănătate, în schimbul primirii unei mici recompense din partea acelor persoane.

În Slovacia, copiii realizează pentru procesiunea din Duminica Floriilor un copac. Se crede că ramurile acestuia au proprietăţi tămăduitoare. Oamenii aruncă hainele de valoare sau lucruri scumpe înaintea acestui alai şi dăruiesc bani sau ouă fiecărui copil în schimbul unei coroniţe. Astfel de copaci sunt împodobiţi cu flori în Polonia, cu flori uscate şi cereale în Lituania şi Letonia, şi cu mere, portocale şi covrigi în Austria.

În Germania, Duminica Floriilor este numită Duminica Verde datorită florilor şi ramurilor specifice.

Obiceiuri ale catolicilor, de Paști

Sărbătoarea de Paști a fost sărbătorită prima dată în jurul anului 1400, înainte de Hristos. Legenda spune că, atunci, toți evreii trebuiau să ia câte un miel pe care să îl sacrifice. Cu sângele lui, erau unse ramele de lemn ale ușilor din casă.

Un alt obicei al catolocilor este stropitul. Înainte, acesta se făcea cu apă, apoi a fost utilizat parfumul, în amintirea zeiței fertilității și a primăverii.

Sărbătoarea nu este ținută doar de catolici, ci și de reformați, unitarieni, baptiști, penticostali, adventiștii de Ziua a Șaptea, creștinii după Evanghelie și Biserica Evanghelică Română.

 





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

turboclima

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Covoare
Licitatie publica

accentmedia