Disponibilitatea alegătorilor de a se prezenta la urne şi opţiunile de vot la alegerile europarlamentatre au fost subiectul ultimului sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda Fundaţiei Konrad Adenauer.

Cei mai mulţi români din cei sondaţi nu ştiu, de fapt cu cine să voteze – 29,7 la sută este procentul majoritar, cel al nehotărâţilor. La fel, 11,7% sunt hotărâţi să ofere un frumos boicot alegerilor acestora, ei declarând că nu vor merge la vot. Pentru ceilalţi, preferinţele se împart, aproape egal, între PSD şi PNL. USR şi PLUS sunt cotate, împreună, pe locul trei, dar sondajul a fost realizat înaintea „fuziunii” celor două grupări politice.  
Disponibilitatea românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare din luna mai a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care "1" înseamnă ”sigur nu voi vota”, iar "10" înseamnă ”sigur voi vota”. 11,7% dintre respondenţi au ales varianta 1, 3,7% varianta 2, 4,4% varianta 3, 3,7% varianta 4. Varianta 5 a fost aleasă de 7,9% dintre respondenţi, în timp ce pentru varianta 6 au optat 5,4% dintre români, pentru varianta 7 7,5%, iar pentru varianta 8 11,2%. 10,3% dintre respondenţi au ales varianta 9, în timp ce doar 26,1% au declarat că vor merge sigur să voteze. 8,2% reprezintă non-răspunsuri.

Comparativ cu luna noiembrie 2018, se remarcă o scădere cu 2,9% a celor care declară că sigur nu vor vota, în contextul în care apropierea alegerilor pentru Parlamentul European duce la creşterea interesului pentru scrutinul din mai.

În ceea ce priveşte opţiunile de vot ale românilor, la întrebarea generică - "Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul European, şi ar candida următoarele partide, cu candidaţii cărui partid sau alianţă aţi vota?" - 29,7% dintre respondenţi nu s-au hotărât cu cine vor vota, 11,7% declară ferm că nu vor merge la vot, iar 4,1% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.
Dintre românii care îşi exprimă o opţiune de vot, reprezentând 54,5% din eşantion, 27,8% intenţionează să voteze cu PSD, iar 26,7% cu PNL. Urmează USR cu 10%, ALDE cu 9,2% şi PLUS cu 7%. De precizat că sondajul a fost demarat înainte de finalizarea negocierilor dintre USR şi PLUS pentru formarea Alianţei 2020, motiv pentru care cele două formaţiuni au fost testate separat.
Ar mai depăşi pragul electoral Pro România, care este cotată cu 6,6% din intenţia de vot, şi UDMR care ar obţine 5,1%. Pentru PMP şi-au exprimat intenţia de vot doar 4,4% dintre respondenţi, în timp ce 1,5% au ales PNţCD şi 0,8% DEMOS.
 
Comparativ cu luna noiembrie 2018, procentele cu care este cotat PSD rămân aproape neschimbate  (27,4% în noiembrie, faţă de 27,6% în ianuarie - februarie), în timp ce PNL câştigă 2,6 procente din intenţia de vot. Celelalte partide nu înregistrează evoluţii majore.  
Opţiunile de vot publicate în cadrul acestui studiu sociologic reflectă opiniile alegătorilor raportate la un eşantion reprezentativ de aproape 55% din populaţia cu drept de vot rezidentă în România. La alegerile europarlamentare din luna mai 2019, intenţia de vot va fi influenţată suplimentar de numeroşi factori precum activitatea partidelor politice, evenimente de impact pe agenda publică, lista finală de candidaţi pe care o va prezenta fiecare partid, prezenţa efectivă la urne în ziua votului sau volumul voturilor din afara ţării. 
Conform datelor prezentate, cel puţin şase partide şi alianţe politice româneşti au şanse ridicate de a trece pargul electoral şi a trimite reprezentanţi în Parlamentul European.
Sondajul Inscop Research a fost realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda Fundaţiei Konrad Adenauer pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eşantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1080 persoane, reprezentativ pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. (D.C.)