În noaptea de Revelion și în prima zi a anului 2024, mii de credincioși ortodocși au participat la slujbele oficiate în Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Sibiu, oficiată de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

După săvârșirea Acatistului Mântuitorului Iisus Hristos și citirea rugăciunilor de mulţumire, ierarhul a subliniat într-un cuvânt de învăţătură importanţa rugăciunilor la un moment de trecere într-un nou an, a transmis Mitropolia Ardealului.

„Nu numai acum, când trecem într-un nou an, în fiecare clipă, în fiecare dimineaţă când ne trezim şi vedem că prin bunăvoinţa lui Dumnezeu, prin lucrarea lui, ne-a mai dat o zi, în orice clipă dacă avem gândul la Dumnezeu, suntem ai lui Dumnezeu. Dacă ne gândim ce vom face, ce vom rândui sau care este proiectul nostru pentru ziua, pentru perioada următoare şi pentru anul următor, uitându-L pe Stăpân, uitându-L pe Cel de Care depind toate, se vor îndeplini nu cum vrem noi, ci tot cum vrea Dumnezeu.

A treia rugăciune pe care i-o adresăm noi lui Dumnezeu este cea de cerere. Dar în ordinea aceasta, întâi Îl preamărim, pe urmă Îi mulţumim şi apoi adăugăm şi cererea. Cererea este o provocare a iubirii nemărginite pe care Dumnezeu o are asupra noastră şi este o exprimare a libertăţii noastre. Noi suntem liberi să ne trăim viaţa cum vrem, dar dacă uităm iarăşi de Creator, viaţa noastră nu îşi are repere, nu îşi are sens şi trăim aşa cum putem şi vom sfârşi cum nu vrem. Ce îi cerem noi lui Dumnezeu, acum, în aceste momente? Aş vrea să vă mulţumesc din tot sufletul şi să trăim împreună acest sentiment profund, acest fior. Am stat în genunchi în faţa Mântuitorului Iisus Hristos după ce am citit, după ce am cântat o formă de preamărire a Lui, o rânduială bisericească numită „Acatistul Mântuitorului Iisus Hristos”. El este cel care a venit să ne Mântuiască.

I-am mulţumit Mântuitorului Iisus Hristos din tot sufletul, L-am preamărit şi de la El cerem. Ce cerem noi acum? În „Tatăl nostru” spunem ceea ce ne-a învăţat El să spunem, „facă-se voia Ta precum în cer, aşa şi pe pământ”. Adică cerem de la Dumnezeu, întâi, să se împlinească voia Lui, iubirea Sa nemărginită să ne copleşească pe toţi, să ne împlinească cererile noastre. Ştie Dumnezeu mai bine de ce avem noi nevoie. De foarte multe ori nu ştim ce să cerem sau cerem lucruri care nu sunt spre folosul nostru sau foarte puțin ne folosesc şi poate sunt păgubitoare pentru alţii. În momentul în care facem primul pas şi ne lăsăm în braţele Mântuitorului Hristos, să se împlinească voia Lui, se vor împlini şi lucrurile de care noi avem nevoie, iar darurile cele mai mari sunt sănătatea, limpezimea minţii, apropierea de El, călătoria împreună cu El, sunt darurile spirituale de care noi avem nevoie şi pe care le punem în firava noastră rugăciune și mai presus de toate, să-i cerem acum la început de an nou, să ne ajute să putem să-L căutăm pe El. Toată lumea doreşte să caute altceva. Toată lumea doreşte să vadă ceva care provoacă senzaţional. Cel mai senzaţional lucru pe care îl putem noi dobândi şi pe care trebuie să îl cerem chiar din prima zi a anului, este să ne ajute să fim sănătoşi şi să ajungem în biserica cea sfântă a Lui şi să ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos, devenind purtători de Hristos. Aceasta este dorinţa, aceasta este urarea pe care v-o transmitem ca binecuvântare, fiecăruia în parte. Să ne dea Dumnezeu mulţi ani fericiţi!”, a spus ÎPS Laurențiu.

Slujbă de Sfântul Vasile

În prima zi a noului an, la sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, credincioșii au venit la Catedrala Mitropolitană din Sibiu pentru a participa la Sfânta Liturghie săvârșită de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Preoții împreună slujitori s-au rugat ca şi în acest nou an Dumnezeu să aducă ocrotire şi ajutor. Răspunsurile liturgice au fost oferite de către Corul „Timotei Popovici” dirijat de către pr. lect. univ. dr. Alexandru Streza.

ÎPS Laurențiu le-a vorbit credincișilor despre cele două mari sărbători din 1 ianuarie, Tăierea‑împrejur a Domnului şi Sfântul Vasile cel Mare şi despre Cartea Vieții.

„Dacă a rânduit Dumnezeu ca poporul lui Israel să fie marcați prin această pecete, fiii lui Dumnezeu în Biserica creștină, devin copii ai lui Dumnezeu prin Taina Botezului. La Sfântul Botez, noi primim un nume care este foarte important. Numele nostru cuprinde toată încărcătura, toată ființa noastră, tot ceea ce am primit noi de la Dumnezeu. Mântuitorul le spune ucenicilor: «Nu vă bucurați că demonii se pleacă vouă, ci vă bucurați, mai ales că numele voastre au fost scrise în Ceruri, unde sunt înscrise numele noastre în Cartea Vieții.». Există acest plan veșnic, al lui Dumnezeu, în care suntem cuprinși fiecare și cunoscuți cu numele de aceea, […] numele fiecăruia are o identitate. Dumnezeu ne recunoaște în momentul în care am rostit numele Lui și în momentul în care am înălțat rugăciune. În momentul în care te apropii de cel drag și îi rostești numele, spunea părintele Stăniloae, «Numele nostru are un potențial de energie pe care noi îl atacăm. Ne adresăm spre el ca să se reverse spre noi și în momentul în care cele două persoane își rostesc numele, între ele nu mai există o simplă comunicare, ci este o comuniune.» Acest potențial de energie pe care ni l-a lăsat Dumnezeu, ni l-a dat Mântuitorul Hristos prin Taina Botezului și prin pecetea Darului Duhului Sfânt în Taina Mirungerii. Acest potențial se adresează către Dumnezeu în rugăciune. Iată ce semnificație are această sărbătoare a tăierii împrejur, acest Praznic minunat. Fiecare suntem cuprinși în Cartea vieții, în planul cel veșnic al lui Dumnezeu și un lucru foarte important pe care trebuie să-l reținem, este acesta: Cartea Vieții noastre este alcătuită de Dumnezeu, dar ea este albă, noi scriem prin libertatea noastră și cu ajutorul lui Dumnezeu, în Cartea Vieții, faptele pe care le săvârșim noi, gândurile noastre, realizările noastre, necazurile noastre și toate acestea depind de cum noi ne adresăm lui Dumnezeu și cerem ajutor pentru ca la încheierea vieții, la trecerea prin timp, spre viața de dincolo, Cartea să fie plină de fapte bune, scrise cu propria noastră viață, cu propria noastră mână.” a spus ierarhul.