Papa Francisc a oficiat, duminică, pe Câmpia Libertăţii din Blaj, Sfânta Liturghie şi ceremonia de beatificare a şapte episcopi greco-catolici martiri. Ceremonia a fost cu atât mai plină de emoție, cu cât, ăn primul rând s-au aflat şi rude ale celor şapte episcopi greco-catolici martiri: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu.

Tronul arhieresc pe care a stat Papa Francisc a conținut bucăţi de lemn provenit din închisorile Sighet şi Gherla, unde s-a produs martiriul episcopilor. Organizatorii spun că acesta are semnificaţii spirituale şi simbolice extrem de puternice. „Tronul pe care va sta Sfântul Părinte este din lemn autentic, cules din arhitectura puşcăriilor de la Sighet şi Gherla, iar designul face trimitere la calvarul detenţiei, la suferinţa şi la moartea pentru Hristos”, arată organizatorii vizitei Papei.

Papa a susţinut un discurs - Omilia celebrării euharistice - şi a recitat antifonul marian pascal „Regina Coeli”.

„Noi ascultând dorința Fratelui Nostru cardinal Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice Române, a mai multor confrați întru episcopat, precum și a multor credincioși, după ce am primit părerea exprimată de Congregația pentru Cauzele Sfinților, cu Autoritatea Noastră Apostolică dispunem ca Venerabilii Slujitori ai lui Dumnezeu, Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, episcopi și martiri ai Bisericii din România și păstori după inima lui Hristos, mărturisitori eroici ai Evangheliei iertării și a păcii, să fie de acum înainte numiți Fericiți și să li se poată celebra sărbătoarea în locurile și după legile prevăzute de dreptul canonic, în fiecare an la 2 iunie. În numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Spirit. Amin”, a spus Papa Francisc în fața pelerinilor adunați la Blaj.

 

Discurs emoționant pe Câmpia Libertății: „Aceste ținuturi știu ce e suferința când regimul e mai puternic decât viața”

 

Francisc a rostit un discurs emoționant în fața a peste 100.000 de oameni prezenți pe Câmpia Libertății.

„Aceste ţinuturi cunosc bine ceea ce înseamnă suferinţa oamenilor atunci când greutatea ideologiei sau a regimului este mai puternică decât viaţa şi se pune deasupra a toate, ca normă a vieţii înseşi şi a credinţei persoanelor; când capacitatea de decizie, libertatea şi spaţiul pentru creativitate este redus şi de-a dreptul eliminat. Voi aţi suferit din cauza discursurilor şi acţiunilor bazate pe discreditare, care duceau până la expulzarea şi distrugerea aceluia care nu putea să se apere şi reduceau la tăcere vocile disonante, îi avem în minte, în mod deosebit, pe cei şapte Episcopi greco-catolici pe care am avut bucuria să-i proclam Fericiţi. în faţa persecuţiei aprige din partea regimului ei au dat dovadă de o credinţă şi de o iubire exemplare pentru poporul lor”, a spus Papa Francisc.

Suveranul Pontif a vorbit și despre curajul celor șapte episcopi martiri, de a accepta cruzimi de neimaginat în loc să renege Biserica.

„Cu mare curaj şi tărie interioară, au acceptat să fie supuşi la o dură detenţie şi la lot IcIliI de cruzimi, decât să renege apartenenţa la iubita lor Biserică. Aceşti Păstori, martiri ai credinţei, au recâştigat şi au lăsat poporului român o preţioasă moştenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte: libertate şi milostivire”, a mai spus Suveranul Pontif.

 

Însemnătatea Câmpiei Libertății

 

Câmpia Libertăţii a fost locul unde a avut loc Marea Adunare Naţională din mai 1848 și a primit acest nume după ce 40.000 de persoane au strigat, aici, „Noi vrem să ne unim cu ţara!”.

Istoria spune că tot aici, în 1911 s-au ţinut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte oameni de ştiinţă şi cultură, în timp ce Aurel Vlaicu zbura cu propriul avion deasupra mulţimii.

Pe această câmpie a aterizat şi avionul care aducea vestea reintrării României în război, pentru eliberarea Transilvaniei.

În 1973, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la Revoluţia din 1848, aici au fost dezvelite 24 de busturi ale unor personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti. În prezent sunt 26 de statui.

 

Papa și-a cerut iertare romilor, pentru că au fost discriminați de biserică

 

Mesaje de unitate și credință au fost transmis în fiecare loc pe unde a fost Papa. Mai puternic decât la Blaj, parcă nu a fost, pentru că a încercat, în felul său, să reașeze etniile. Aici, El şi-a cerut iertare pentru discriminarea comunităţilor de romi, despre care spune că nici creştinii, nici biserica nu sunt străini.

„Am totuşi o greutate pe inimă. Este greutatea discriminărilor, a segregărilor şi a maltratării suferite de comunităţile voastre. Istoria ne spune că nici creştinii şi nici chiar catolicii nu au fost străini de răul acesta atât de mare. Pentru aceasta aş vrea să vă cer iertare. Cer iertare - în numele Bisericii Domnului şi vouă - pentru momentele când, în decursul istoriei, v-am discriminat, maltratat sau v-am privit într-o manieră greşită, cu privirea lui Cain şi nu cu cea a lui Abel, şi nu am ştiut să vă recunoaştem, să vă preţuim şi să vă apărăm în specificitatea voastră. Pentru Cain nu contează fratele său. Prin indiferenţă alimentăm prejudecăţi şi instigăm la ură. De câte ori judecăm în mod nechibzuit, folosind cuvinte care rănesc, cu atitudini care seamănă ură şi creează distanţe! Când cineva este lăsat în urmă, familia unită nu mai merge înainte. Nu suntem creştini pe deplin, şi nici măcar umani, dacă nu ştim să vedem persoana înainte de acţiunile sale, înainte de judecăţile şi prejudecăţile noastre”, a spus Papa Francisc.

El le-a mulţumit românilor pentru primirea făcută şi le-a cerut să se roage pentru el.

„Aceasta este ultima întâlnire din cadrul vizitei mele în România. Am venit în această ţară frumoasă şi primitoare ca pelerin şi frate pentru a trăi diferite întâlniri, iar acum mă întorc acasă îmbogăţit, luând cu mine locuri şi momente, dar mai ales chipuri, chipurile voastre vor da culoare amintirilor mele şi vor fi prezente în rugăciunea mea. Vă mulţumesc şi vă duc cu mine, iar acum vă binecuvântez. Dar mai întâi vă cer o favoare să vă rugaţi pentru mine. Mulţumesc”, şi-a încheiat discursul Papa, în faţa oamenilor de la Blaj.

 

La Iași a dat jos lanțuri și a recitat din Eminescu

 

La Iași, Suveranul Pontif a sărutat pe frunte și a binecuvântat copiii bolnavi. Pentru a ajunge la ei, Papa Francisc a dat jos lanțurile care delimitau zona în care stăteau bolnavii și bătrânii și, cu zâmbetul pe buze, a a dat mâna cu zeci de oameni. După ce a dat mâna cu credincioșii, a urmat un moment de rugăciune al Suveranului Pontif.

„Vă mulțumesc tuturor celor care îi însoțiți (pe cei bolnavi - n.r.), că sunteți cu ei, și vă mulțumesc vouă bolnavilor că duceți înainte boala. Acuma, înainte de binecuvântare să ne rugăm împreună la Preasfânta Fecioară Maria”, a spus Suveranul Pontif.

După ce a rostit rugăciunea împreună cu credincioșii adunați în Catedrala de la Iași, Papa a spus: „Vă rog frumos să vă rugați și pentru mine”.

Apoi, în fața a peste 150.000 de oameni, Papa a salutat în limba română: „Dragi frați și surori, bună seara!”, a spus Papa Francisc. În timpul discursului său, Suveranul Pontif a făcut apel la pace și dragoste și a recitat chiar versuri scrise de poetul Mihai Eminescu.

„Tinerii înfloresc când se simt iubiți. Toți înflorim când ne simțim iubiți pentru că iubirea prinde rădăcini și ne cheamă să ne înfigem aceste rădăcini în viața celorlalți. Așa cum ne spun acele frumoase cuvinte ale poetului vostru național care dorea dulcii sale Românii: Fii săi trăiască numai în frăție, ca a nopții stele”.

De pe scena din fața Palatului Culturii din Iași, Papa Francisc le-a spus oamenilor că România este „Grădina Maicii Domnului”, lucru pe care l-a spus, în urmă cu 20 de ani și Papa Ioan Paul al II-lea, în vizita sa în țara noastră.

„România este Grădina Maicii Domnului și în această întâlnire am putut să-mi dau seama de acest lucru, pentru că ea este o mama care cultivă visurile fiilor, care le păzește speranțele și care aduce bucuria în case. Este o mama duioasă și concretă, care are grijă de noi. Voi sunteți comunitatea vie și înfloritoare, plină de speranță pe care o putem oferi mamei. Ei, mamei, să-I consacrăm viitorul tinerilor, viitorul familiilor și al bisericii”, a spus Suveranul Pontif.

 

 

Îndemn la conviețuire pașnică între români și maghiari, la Șumuleu Ciuc

 

 

În timpul Liturghiei de la Șumuleu Ciuc, din județul Harghita, că acest pelerinaj „aparține moștenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradițiilor românești și ungurești deopotrivă, participă la ele și credincioși de alte confesiuni, și este simbolul dialogului, al unității și al fraternității, un apel de a recupera mărturiile de credință devenită viață”.

Suveranul Pontif a făcut apel la conviețuirea în pace și pentru ca resentimentele să se transforme în ceva pozitiv. De asemenea, a spus că încurajează libertatea, fraternitatea, dorința de bine și de adevăr.

„A peregrina însemnă a fi conștienți că venim ca popor în casa noastră, că avem conștiința că formăm un popor, un popor a cărui bogație stă în miile sale de chipuri, în culturi, limbi și tradiții, sfîntul popor credincios al lui Dumnezeu, care, împreună cu Maria este pelerin, cântând milostivirea Domnului. Dacă în Cala Galilei, Maria a mijlocit la fiul ei să facă prima minune, în fiecare sanctuar Ea veghează și mijlocește nu numai în fața Fiului său, dar și în fața fiecăruia dintre noi pentru a nu lăsa să ni se fure fraternitatea de către vocile și rănile trecutului, care alimentează diviziunea și fragmentarea. Evenimentele complexe și triste din trecut nu trebuie uitate sau negate, dar nici nu pot să constituie un obstacol sau un argument pentru a împiedica o mult-râvnită conviețuire fraternă. A peregrina înseamnă a privi nu atât la ceea ce am fi putut fi, ci mai degrabă la tot ceea ce ne așteaptă și nu mai putem amâna. Înseamnă a crede în Domnul care vine și care este în mijlocul nostru și încuraja libertatea, fraternitatea, dorința de bine, dorința de adevăr și de dreptate”, a spus Papa Francisc.