În Sibiu, părinții plătesc sume semnificative pentru meditațiile suplimentare ale copiilor lor, tarifele variind în funcție de disciplină. Pentru orele de matematică, costurile sunt între 100 și 150 de lei, pentru limba română între 80 și 150 de lei, iar pentru limba engleză sau germană, în medie, 100 de lei pe ședință.

Aceste cifre reflectă o tendință tot mai mare în rândul familiilor românești de a investi în educația suplimentară, în condițiile în care piața meditațiilor rămâne extrem de activă. Datele oficiale oferite de ANAF arată că aproape 12.000 de profesori din București și din restul țării și-au declarat veniturile din meditații anul trecut. Veniturile totale înregistrate s-au ridicat la impresionanta sumă de 169 de milioane de lei. Aceste venituri provin exclusiv din lecții particulare.

Cât de răspândită este această practică?

România are în prezent aproximativ 180.000 de profesori, ceea ce înseamnă că doar 6,6% dintre cadrele didactice au declarat oficial veniturile din meditații. Totuși, părinții și experții din educație subliniază că numărul real al profesorilor care oferă meditații este mult mai mare, iar o mare parte din această activitate rămâne în zona nedeclarată.

Veniturile declarate pe județe în anul 2023

Capitala conduce detașat în topul câștigurilor din meditații. Profesorii din București au declarat venituri totale de 40.779.742 de lei, echivalentul a peste 8 milioane de euro. Aceste venituri au fost raportate de 1.935 de persoane, ceea ce reprezintă cea mai mare concentrare de profesori care plătesc impozit pe astfel de activități.

În clasamentul veniturilor declarate, Bucureștiul este urmat de: Sibiu cu venituri totale de 15.638.196 de lei, Cluj cu 14.540.072 de lei, Timiș cu 7.441.885 de lei, Prahova cu 6.367.430 de lei.

Din punct de vedere al numărului de profesori care declară venituri din meditații, Bucureștiul este urmat de județele Cluj, Iași, Timiș și Prahova.

Piața meditațiilor între legalitate și realitate

La nivel național, 11.734 de cadre didactice au declarat oficial veniturile obținute din meditații și plătesc impozit pentru acestea. Totuși, cifra reprezintă doar o mică parte din realitatea acestei piețe, care rămâne parțial informală. Părinții afirmă că meditațiile sunt esențiale pentru a suplini lacunele din sistemul de educație și pentru pregătirea în vederea examenelor, iar mulți profesori aleg să nu declare veniturile din astfel de activități.

Această situație ridică întrebări cu privire la fiscalizarea meditațiilor și la măsurile care ar putea încuraja un număr mai mare de cadre didactice să își declare veniturile, asigurând totodată o transparență mai mare pe această piață aflată în continuă creștere.