Si-a plecat Badea Cartan. Din nou, la Roma
A iubit limba română, cultura şi învăţătura. Pentru el, arma secretă era cartea. A vrut să răspândească acest simbol şi a pornit la pas prin multe zări, ajungând şi în Ungaria, Austria, Elveţia, Egipt, Germania şi Italia. Dar nu ca să vadă locurile sau ca să descopere noi teritorii - cum s-ar fi crezut pe vremea aceea -, ci pentru a se îmbogăţi spiritual şi a vedea cu ochii lui rădăcinile neamului românesc. Tot în costum popular, în opinici şi cu desaga în spinare a mers şi până la Roma, ca să vadă cu ochii lui Columna lui Traian, la poalele căreia a presărat pământ de la Sarmizegetusa. Din dragoste pentru neam.
Ieri, Badea Cârţan a plecat din nou spre Roma din C]ri`oara. În port popular, cu opincile în picioare şi cu traista. Şi-a pregătit de multă vreme drumul şi a pornit, în sfârşit, la pas, dis-de-dimineaţă. Dar de această dată are cu el şi telefon mobil şi laptop, să poată păstra legătura cu prietenii şi cunoştinţele sale. Nu, aici nu mai vorbim despre Badea Cârţan al secolului al XIX-lea, ci de cel al veacului al XXI-lea, un om mai modern decât predecesorul său, dar cu aceeaşi dorin[ de a ajunge la Columna lui Traian şi, în plus, de a povesti despre ciobanul Badea Cârţan celor pe care îi întâlneşte.
"Ce mai faci, măi, Mirele?"
A venit din Vatra Dornei la Muzeul Sătesc "Badea Cârţan" din Cârţişoara. Are 44 de ani, ambiţie şi multă dorinţă de explorare. De meserie, Mirel Magop este tâmplar. Dar mult mai mult îi place să călătorească. Şi nu oricum. Ci la pas. "Eu sunt singurul român care a fost în toate oraşele pe jos. Nu ştiu de unde mi-a venit ideea aceasta, dar a fost ceva firesc", spune bărbatul. Povestea marilor călătorii a început în anul 2007, când a început să facă turul României. De atunci, iarna i-a fost dată să muncească, iar vara să călătorească. "Când am terminat, am zis: «Ce mai faci, măi, Mirele?» Şi-am zis să merg în lume, să fac o comparaţie între România şi alte ţări", povesteşte Mirel Magop. Şi asta a şi făcut. Le-a luat la rând. A ajuns în 34 de ţări, dacă socotim şi ţara natală. Până acum, i-au "scăpat", printre altele, Grecia, Turcia, Bulgaria, Marea Britanie, Islanda, Malta şi Cipru. Dar nu pentru mult timp. Pentru că "vreau să ajung în toate ţările", mărturiseşte drumeţul.
Badea Cârţan are Facebook!
La Roma, a plecat singur. Şi cu desaga-i în spinare. În traistă are câteva cărţi, pe care vrea să le împartă celor pe care îi întâlneşte. Dar alte patru sute le are deja trimise în oraşele mai mari din ţară şi străinătate, destinaţii pe care are să le străbată în calea lui. "M-am gândit tot timpul dacă să merg sau nu cu cărţi. Aş fi vrut să am aceleaşi condiţii ca Badea Cârţan. Dar nu am reuşit să pun la punct toate detaliile. Badea a plecat iarna. Iarna nu îi bai dacă te ninge, dar vara-i bai dacă te plouă. Şi atunci am cort", spune Mirel Magop. La fel ca Badea Cârţan, îşi ia cu el cojocul, câteva schimburi de opinci şi încă un costum popular tradiţional. Şi cum omul zilelor noastre e unul modern, nu îi lipseşte nici noua tehnologie. Şi-a luat cu el laptopul şi telefonul mobil, ca să nu piardă contactul cu patrioţii săi. Are şi Facebook: facebook.com/Ciobanasul. Aici, îşi are întreaga activitate expusă, precum şi numărul de telefon afişat.
Dragoste pentru neam şi carte
Al nostru Badea Cârţan are de străbătut aproximativ 2.800 de kilometri. Şi ce o să facă pe drum? "Nu ştiu, meditez. Mă gândesc la viaţa mea. O să mai merg, o să mă concentrez să nu dea o maşină peste mine, o să mă feresc de pietricele să nu îmi găuresc opincile. Nu ştiu", povesteşte Mirel Magop. În acest timp, îi va opri pe cei care îi va întâlni şi le va povesti despre Badea Cârţan. Ieri, 7 august, s-au împlinit 102 ani de la moartea lui. Mirel ar fi vrut să plece pe urmele lui acum doi ani, când se împlinea centenarul morţii sale, dar era la Paris, iar detaliile călătoriei nu erau încă puse la punct. Înainte de a ieşi din ţară, călătorul va trece pe la Sarmizegetusa, ca să ia pământ pe care să îl presare la poalele Columnei lui Traian, aşa cum a făcut Badea Cârţan. Mirel plănuieşte să ajungă acolo până la data de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României. "Pe Badea Cârţan l-am admirat pentru drumul pe care l-a făcut. Cum a putut el să meargă atât? E drum lung. E greu să mergi şi până la Sibiu. După ce am mers prin toată România, am trecut prin 30 şi ceva de ţări, am zis că nu e greu să fac ceva pentru Badea Cârţan. Ce pot să fac eu, un călător? Să îi aduc un omagiu", relatează Mirel Magop. Şi-a calculat cu atenţie şi răbdare călătoria. Mirel vrea să ajungă în prima zi a iernii pentru că şi Badea Cârţan şi-ar fi dorit, poate, să ajungă acolo la aşa zi de sărbătoare. "O să încerc să promovez faptul să sunt român", mai spune el. Dragostea pentru Badea Cârţan îşi are rădăcinile în faptul că acesta îşi iubea ţara. "Aflând mai multe despre el, m-a încercat un sentiment de patriotism de care nu am mai putut să scap", mărturiseşte Mirel. De asemenea, îl apreciază fiindcă a dus cărţile mai departe.
El e doar primul dac în Roma!
Ce va face în Roma mai întâi? Ei bine, destinaţia finală îi este Columna lui Traian. Acolo va presăra pământul românesc. Şi dacă va fi confundat cu un dac, aşa cum a fost odată Badea Cârţan, va spune: "Şi eu sunt primul! Mai sunt două-trei milioane în spate!". O temere are şi în faţa confuziei cu Păcală. "Eu sunt Badea Cârţan." "Da? Nu eşti Păcală?" "Nu, eu sunt Badea Cârţan", anticipează amuzat replicile. Cât despre mâncare şi cazare - în afara cortului - speră că va găsi oameni cumsecade. "Mi-am programat acum plecarea, că e perioada prunelor, a strugurilor", spune Mirel. De altfel, tot amuzat, adaugă că poate se vor găsi şi mândruţe să îl încălzească. În Italia, îşi va vizita şi fosta soţie, precum şi fiul de 21 de ani.
Secretul călătoriilor sale stă în independenţă. "Sunt liber ca o pasăre. Sunt nebun", spune el. Călătorul nu se ataşează de oameni şi obiecte şi are cât mai puţine obligaţii. "Că numai aşa poţi să fii fericit", conchide el. Odată ajuns la Roma, nu stă prea mult. Pentru că vrea să pornească în turul lumii...
"Povestea-i adevărată/ Că Badea Cârţan odată..."
În expediţia sa, a fost sprijinit de Primăria Comunei Cârţişoara, care l-a ajutat cu procurarea costumelor tradiţionale. "Acum o lună şi ceva a venit la noi la Primărie şi a zis ce vrea să facă. Îi apreciem iniţiativa. Cu această ocazie, promovează şi localitatea, şi pe Badea Cârţan, şi portul tradiţional", spune Dorin Magda, primarul.
Înainte de plecarea sa, marţi a avut loc şi un eveniment de comemorare a marelui român de acum peste 100 de ani. Astfel, a avut loc un spectacol susţinut de grupul folcloric "Zestrea" din Cluj, care a prezentat un obicei din Ţara Făgăraşului, "Cununa Secerişului", datină ce se ţinea cu ocazia sărbătorii Schimbarea la Faţă. De altfel, atmosfera a fost întreţinută şi de grupul vocal al Şcolii Gimnaziale "Badea Cârţan", care a desfăşurat un program artistic legat de marea personalitate. "Povestea-i adevărată/ Că Badea Cârţan odată/ O plecat cu o desagă/ Şi-o ajuns la Roma dragă" şi "Şi-o luptat pentru dreptate/ Pentru slovă, pentru carte" sunt doar câteva dintre versurile melodiilor cântate.