Tribuna
Fabrica Sevis
Scribul de marţi: Studiu cu loialitate de ficţiune (contradicţii)
Andrei ILENI
437 vizualizari
Scribul de marţi: Studiu cu loialitate de ficţiune (contradicţii)

 

Se spune că dacă faci studii de perspectivă şi eşti convingător prin finalitatea lor şerpuitoare, s-ar putea să fii şi tu convins. Probabil, dar e prea multă instabilitate cu "perspective" până la finalitatea exponenţială a unei întrebări: de ce să spui (sau să declari) ceea ce nu este demonstrabil prin "zicerea studiilor" despre tăcerea funcţională a ficţiunii?

Se spune că loialitatea te convinge în perspectiva propriei ficţiuni. Dar suntem convinşi, când ne convine, că speculaţia cu loialitate e o nouă demonstraţie a exerciţiului comportamental dintre ritualul pitoresc şi sentimentul existenţei prin voinţa consecinţei. Se spune că nicio fascinaţie nu creează armonie. Ne incită depresia, reanimată în sevrajul amintirii.

Se spune că liturghia este o depresie de seară. Nu ştiu câtă loialitate se destăinuie, dar precis nu e o ficţiune. Nici măcar paradisiacă. Un mit poetic, inspirat din spaţiul profan al infinitului suspendat între ficţiunile individuale.

Nu spunem că ficţiunea este un disconfort. Se spune, dar nu s-a demonstrat, că între absurdul disponibil şi povestea vieţii ar fi o migraţie meschină, sau o polemică în lumea infinitului profanat.

Se mai spune că loialitatea se reconstituie prin trădarea confortului politic...

 * * *

Dacă ne punem ordine în gândire, s-ar putea să elucidăm fraza socratică, gândită prin tăcerea lui Moromete: "Vezi, dom' le, de treabă, noi discutăm teorie, nu ne punem probleme practice". Elucidarea concluziei este o perspectivă fără alternative.

Se spune că presupunem strategii şi scriem despre banii publici, neîncasaţi, care lâncezesc în Bermude, Hawaii, Florida şi Insulele lui Solomon şi în spaţiile fără convenţii juridice de extrădare. E prea cald în chiuvetă şi sunt alergic când totul se scurge invers.

Tactic, suntem depăşiţi: se spune că ursul nu omoară. Este o realitate îmblănită în pitorescul morţii speculate. Unde aţi văzut mai mare armonie, când ne vine să studiem loialitatea ficţiunii?

Se spune că speculăm prin răbdare. Nu există fascinaţia loialităţii prin perspectivă: e mai grav decât ne convine. Suntem dezorientaţi, ca în faţa unei elucidări socratice. Nimeni nu anticipează reflexele ficţiunii dintr-o contradicţie speculativă, dar loială şi contradictorie. Ceea ce este un disconfort opozabil contradicţiei din începutul articolului: "Dacă ne mai punem ordine în gândire", s-ar putea să ne mai gândim.

Câteodată, s-ar putea să ne fascineze. Restul e armonie carnivoră, când ne studiem cu loialitatea ficţiunii...





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
A.D.I. Eco Sibiu

Festivalul 25 ore de teatru non-stop

Muzeul Astra

Guitar Meeting

Vacanta Eurotrip
info
EVENIMENT TV
Licitatie publica

accentmedia