Tribuna
Scribul de marţi: În grijă (sau gripă) avem noul - vechi premier
Andrei ILENI
797 vizualizari
Scribul de marţi: În grijă (sau gripă) avem noul - vechi premier
Motivele pentru care pandemia a devenit încă o globalizare a spaimei sunt mai severe decât închipuirea păcatului: prin "selectare", virusul pământean alege, între vârste şi caracteristici biologice, între adolescenţi şi cei ameninţaţi din perspectivele triste ale vieţii.

 

Cu "adăugiri" virusate într-o lume imprevizibilă, nu suntem în stare să acceptăm disciplina, controlul şi, câteodată, pe noi înşine. România s-a izolat: îşi închide şcolile, graniţele, bibliotecile şi dialogurile cu partenerii, izolaţi şi ei. Se redimensionează, cu o viteză în care ştirile depăşesc discernământul.

România e timidă, încă. Şi ca număr de contaminare, şi sub forma profesionismului medical din spaţiile rurale, unde s-ar putea să doar "ticăie" bomba virusului până înspre jumătatea lunii viitoare. După aceea, vom intra (economic) într-o criză agricolă de neînchipuit pentru a doua ţară exportatoare din grânarul propriu.

Se credea că în această ţară nu se întâmplă nimic. Din contră, suntem în expectativă (ceea ce este mai grav decât "nimicul"), în timp ce, zilnic, viruşii îşi fac de cap prin craniile uscate de idei şi cetăţenii sunt doar previzibili prin "riscul" că există. Nu e nevoie de o pandemie ca să decimezi electoratul, copiii fără alocaţii aprobate şi vârstnicii fără pensii speciale, şi indecişii autoimuni la orice politică mascată. Chiar dacă s-a decretat starea de urgenţă populaţia trăieşte, mai de mult, în psihoza "ţării fără ocupaţie". Românii sunt loiali compromisului declarativ: pe aici nu trece virusul!

Cineva nu a anticipat tragedia, din grijă de "anticipate", care i-au virusat logica. Şi s-a întâmplat ca de obicei: tot ce s-a anticipat a devenit arhivă administrativă, ştearsă de praf în trei plenuri parlamentare.

Cine îşi alege dar nu îşi selectează spaimele, e în carantină: altă variantă a compromisului. În perspectivă, suntem inexistenţi. Aşa se moare, când eşti invitat să uiţi că exişti. Câteodată, ne înmulţim şi ne ambiţionăm, ca viruşii. Un fel de a spune că ne înmulţim prin supliciul care ne convine...

Cine are curaj să-şi diagnosticheze starea de fapt - autoimpusă sau decretată - este "selectat" prin recensământul propriei asumări în faţa numărării necuprinsului. Cu înţeles sau fără termen real, în aceeaşi selectare a tragediei ce ne bântuie, cu demonstraţii interzise pe zăpada mieilor şi cu selecţie la mila anotimpurilor fără adăpost, suntem în hibernarea căreia nu i s-a găsit formula trezirii:  premierul s-a autoizolat, "schiţa" lui Cîţu nu se vinde la anticariat, prin obedienţa autoexcluderii şi continuă să interpreteze dansul lebedei întristate. PNL a intrat (şi-a dorit?) într-o carantină de conjunctură. PSD râde în barba lui Ciolacu, nevenindu-i să creadă ce traseu electoral i-a fost oferit, până la toamnă. Până atunci e doar un anotimp, fără "anticipatele" celor care vor urma să anticipeze tăcerea. E un "virus" mai preţios decât democraţia...

 






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Infinity Ink. Photography

ciclism.sibiu.ro

Vacanta Eurotrip
info
Publica anunturi
Licitatie publica

accentmedia