Raluca Ada Popa este sibiancă şi, la cei 32 de ani ai săi, se poate mândri cu un CV impresionant. A absolvit facultatea MIT din Boston şi în prezent este profesor la UC Berkeley din California. Tânăra care acum locuieşte în San Francisco se află în clasamentul tinerilor inovatori ai lumii, un top realizat de MIT Technology Review, în care se numără alte 34 de persoane din întreaga lume. Raluca a creat o metodă de securitate pentru computere. Despre realizările ei, dar şi despre drumul său care azi e în California, a vorbit şi într-un interviu acordat TRIBUNEI.

 

Rep: Înainte de toate, să facem cunoştinţă. Ce vârstă ai, unde te-ai născut, ai copilărit? Şi ce amintiri păstrezi de când erai mică?

Raluca Popa: Am 32 de ani, m-am născut şi am copilărit la Sibiu. Am prea multe amintiri să le pot enumera. În primul rând, am multe amintiri legate de familia mea dragă şi, apoi, de Colegiul "Gheorghe Lazăr, cu profesorii şi colegii care m-au format.

O amintire legată de performanţa mea sunt olimpiadele şcolare de fizică, matematică şi informatică, care mi-au catalizat performanţa.

Am şi multe amintiri negative legate de sistemul din România, dar aceasta este o temă pentru altă dată. 

Rep: Povesteşte-ne mai multe despre ce studii ai urmat...

R. P: Am urmat Colegiul "Gheorghe Lazăr" din Sibiu, profilul Matematică-Informatică intensiv. Apoi am absolvit facultatea MIT din Boston cu două diplome, una în Informatică şi una în Matematică, după care am făcut un Master de un an MIT în domeniul informaticii şi, în final, doctoratul tot la MIT în informatică, cu specializarea în securitatea sistemelor informatice. Apoi, am primit ofertă de profesoară universitară la MIT pe care, dacă aş fi acceptat-o, aş fi fost denumită “MIT lifer”: o persoana care îşi petrece toată viaţa la MIT. În schimb, am decis să accept oferta de profesoară la facultatea UC Berkeley din California.

Înainte de a începe ca profesoară la UC Berkeley, am realizat un post-doc la facultatea ETH din Zürich, Elveţia. 

Acum locuiesc în San Francisco, California. Sunt profesoară universitară la Universitatea UC Berkeley, unde predau si conduc un laborator de cercetare denumit RISELab. În acelaşi timp, am fondat o firmă de securitate online, PreVeil, a cărei CTO sunt.  

Rep: Care a fost drumul tău până a te afla în clasamentul tinerilor inovatori ai lumii realizat de MIT Technology Review?

R. P.: Este un drum lung plin de provocări, succese şi eşecuri.

În mare, a început cu cercetarea mea la MIT, de când eram studentă, apoi la doctorat, urmată de realizările firmei mele PreVeil, apoi cercetarea pe care o realizez, împreună cu studenţii mei, la UC Berkeley, unde conduc un laborator de cercetare şi, foarte important, faptul că tehnologia noastră a fost însuşită de către companii de IT de prestigiu.

Rep: Pentru ce invenție ai ajuns în clasamentul MIT Technology Review?
 

R. P.: Am fost selectată datorită viziunii mele de cercetare, precum şi impactului acesteia în domeniul securităţii. Auzim mereu la ştiri că hackerii au reuşit să fure date confidenţiale din multe sisteme.

Problema este că modul în care sistemele din ziua de astăzi protejează datele nu este suficient de sigur.

La un nivel intuitiv, sistemele de securitate actuale încearcă să construiască ziduri de protecţie în jurul datelor confidenţiale, dar atacatorii mereu găsesc câte o breşă în zid, căci aceste ziduri din software sunt extrem de complexe şi imposibil de a fi complet corecte şi, deci, impenetrabile. Cercetarea mea protejează datele chiar şi când atacatorii reuşesc să treaca prin ziduri. Cum? Noi cifrăm datele cu coduri care nu pot fi descifrate fără anumite chei şi nu ţinem cheile pe servere. Asadar, atacatori pot fura doar datele criptate care, practic, le sunt inutile.

Partea grea nu este să cifrezi datele, ci să faci serverele şi sistemele să fie capabile de a procesa date criptate pentru a le oferi aceleaşi servicii ca înainte de a fi criptate. Aici intervin algoritmii mei: ţinem datele criptate şi, în acelaşi timp, le putem folosi ca şi cum nu ar fi criptate, căci putem face calcule şi alte operaţii direct pe datele criptate. Sună magic, dar acest lucru se poate realiza cu puterea criptografiei, care este un domeniu al matematicii. 

Rep: A fost implementată această invenţie?

R. P.: Da, sistemele mele sunt implementate si codul multora dintre ele este disponibil gratis online. Sistemele mele sunt folosite sau au influenţat coduri ale unor firme precum Microsoft, Google, IBM, Ericsson, si SAP. 

Rep: De unde a izvorât pasiunea pentru acest domeniu?

R. P.: Pasiunea pentru securitate a izvorat din faptul că îmi plac foarte mult şi matematica şi informatica. Prin ingineria informatică doresc să rezolv probleme importante de actualitate. Securitatea datelor şi a codului este una dintre problemele cele mai mari ale sistemelor software şi, pe lângă aceasta, acest domeniu împleteşte abilităţile unui inginer cu cele ale unui matematician, ceea ce mă caracterizează. 

Rep: Ce planuri de viitor ai?

R. P.: Ca profesoară la Berkeley, îmi doresc să rezolv probleme mari cu care se confruntă domeniul securităţii, să formez studenţi de facultate în domeniul securităţii, astfel încât să nu se mai facă aceleaşi greşeli care se repetă astăzi în industrie, să ghidez studenţi la doctorat care apoi să realizeze lucruri minunate în lume şi să fondez firme care schimbă lumea în mai bine. Toate aceastea sunt uşor de spus, dar greu de realizat.
Un proiect la care lucrez cu multă pasiunea acum (împreună cu studenţii mei la doctorat) rezolvă următoarea problemă: multe organizaţii din diverse domenii au date confidenţiale pe care nu şi le pot pune la dispoziţie una alteia şi, aşadar, nu le pot folosi pentru analize sau diverse strategii, pentru a face progres în medicină, finanţe sau pentru binele comun.

Vă dau un exemplu, dar sunt foarte multe alte exemple de situaţii similare. Multe spitale şi instituţii medicale din lume deţin foarte multe date ale pacienţilor cu cancer. Dacă aceste date ar putea fi agregate, cercetătorilor care le studiază le-ar fi mult mai uşor să ajungă la anumite concluzii, să găsească tratamente de cancer mai eficiente, de exemplu, văzând ce a funcţionat  ca tratament într-un spital şi ce nu a funcţionat în altul. Aceleaşi greşeli şi încercări nereuşite pot fi evitate şi pacienţii pot beneficia de tratamentele cele mai eficiente la nivel global. Din păcate, în prezent, aceste date nu pot fi agregate în multe ţări din lume (inclusiv SUA) din cauza legilor de date private. Aşadar, există o tensiune dificilă aici: tot ce vrem să ştim sunt detaliile despre schemele de tratamente de cancer care funcţionează cel mai bine, dar nu vrem să ştim neapărat întregul profil şi întreaga istorie medicală a fiecărui pacient. Problema este că e dificil de calculat aceste statistici fără acces la date. Aici vine partea magică pe care sistemele noastre de securitate o pot realiza: datele pot fi criptate şi aşadar, cercetătorii nu pot să le vadă, dar pot în continuare să calculeze diverse statistici legate de boli, tratamente şi în final pot vedea doar aceste statistici. Ideea principală este că statisticile se pot calcula direct pe date criptate. 
Acum construim o platformă de software care poate realiza acest lucru. Colaborăm cu bănci, spitale, firme software şi chiar laboratoare de fizică nucleară pentru diversele lor necesităţi care pot fi rezolvate pe această platformă a noastră.

Rep: Ce faci când nu te dedici cercetărilor? Ce alte hobby-uri ai?

R. P.: Îmi plac foarte multe lucruri... Sportul, mai ales alergatul şi ciclismul montan, să călătoresc cu soţul meu, să gătesc şi să găzduiesc la mine acasă evenimente de socializare cu prieteni şi oameni interesanţi.