Tribuna
PNL
Picătura de Carte.
Probitatea cercetării în istoria comparată a publicisticii bisericești
Pr. Constantin NECULA
1713 vizualizari
Probitatea cercetării în istoria comparată a publicisticii  bisericești

Una dintre tezele de doctorat care au reținut atenția specialiștilor este realizată de tânărul teolog sibian Alexandru-Dragoș Dădîrlat, specializat în istoria Bisericii Universale cu o expertiză exigentă în domeniul istoriei moderne a Bisericii europene. În acest domeniu și-a ales, susținut și acum publicat teza: „Publicistica bisericească din Germania și România sub regimul comunist (1945-1989). O analiză comparată. Context istoric, cadru tematic, libertăți și îngrădiri” (Editura ASTRA Museum, Sibiu, 2019, 333 pg.). Suntem dinaintea unei cercetări unice și tocmai de aceea remarcabile. Nu numai în perimetrul științelor istorice bisericești, ci și în acela al istoriei presei în perioada comunistă. Atent la confluențe și divergențe, la implicarea politicului în ideologizarea mărturiei Bisericii (sunt prezentate comparativ teme ideologice prezente în publicistica bisericească, puncte de referință fiind cele două reviste Zeichen Der Zeit și Ortodoxia), dar și la fibra de rezistență anti-comunistă a scriiturii jurnalistice din structura jurnalismului bisericesc, autorul surprinde prin documentare și developarea unor structuri comunicaționale nedigerabile de către autoritățile politice ale celor două țări din Blocul Comunist. Astfel, Alexandru-Dragoș Dădîrlat propune o serie de analize metodice asupra Comunismului în România – cadre generale (pp. 26-66) și în Germania de Est – cadre generale (pp. 67-93). Acestor prezentări le urmează alte două priviri generale asupra Bisericii în perioada comunistă în România (pp.94-103) și Germania de Est (pp. 103-109), două interfețe informale asupra momentelor dificile de reorganizare a misiunii Bisericii sub presiunea comunismului rusesc, deghizat în comunisme naționale – român și respectiv est-german. Un capitol larg îl reprezintă Publicistica bisericească ortodoxă în România în perioada comunistă (pp.110-144). Sunt analizate atent conținuturi și direcții editoriale după 1945 în revistele: Biserica Ortodoxă Română, Revista Teologică și Mitropolia Ardealului, Glasul Bisericii, Altarul Banatului și Mitropolia Banatului, Mitropolia Olteniei, Mitropolia Moldovei și a Sucevei, Studii Teologice, Ortodoxia precum și alte periodice. Un capitol important îl reprezintă cel privind Literatura teologică bisericească ortodoxă în perioada 1945-1989. În ciuda tinereții autorului, ori poate tocmai datorită ei, acesta reușește o analiză echilibrată, care schițează vasul comunicant al mărturiei ortodoxe dinspre Biserică spre popor. Desigur că avem, mai ales, un inventar de calitate al acestor linii de jurnalism bisericesc. Merită ca, pe viitor, un colectiv corect articulat și consecvent muncii de arhivă să identifice modul în care se căutau soluții de propovăduire și comunicare a învățăturii de credință către un popor derutat, reeducat în ce privește Evanghelia. Cum era ocolită cenzura ori în ce mod unele dintre articole explodau în lumea teologică, dând sens unor dezbateri de marcă (cazul Studiilor Teologice din 1956, unde dezbaterea pe deasa ori rara Împărtășanie a descoperit o impresionantă pregătire teologică a monahilor sau dezbaterea asupra învățăturii despre Maica Domnului co-mântuitoare a implicat nume reprezentative din teologia românească universitară). Cum cred că merită o analiză de conținut materialele publicate în așa-numitele Anuare Pastorale din perioada aceea.

            În ceea ce privește analiza publicisticii bisericești din Germania de Est (pp. 145-194), autorul împarte analiza sa în două capitole ample: publicistica bisericească evanghelică (Evangelische Verlagstalt din Berlin, Zeichen Der Zeit) și diversificarea ei în perioada comunismului (pp. 145-170) și publicistica romano-catolică (cadre generale, tipografia și editura F.W. Cordieri din Eichsfeld, Editura St. Beno, radiodifuziunea din Germania de Est (cu două etape, 1945-1949și după 1949), foaia catolică Tag Des Herrn, foaia bisericească Kirchliches Amtsblatt Der Ordinariate und Bischoflichen Amter, revista de tineret Christophorus, Revista Diecezei de Berlin - St. Hedwigsblatt precum și Revista Begegnung- expresie a noii politici bisericești de Stat din RDG. Identificând construcția comunicării Adevărului revelat  prin efortul presei bisericești din Germania de Est, autorul nostru păstrează aceeași cheie de analiză echilibrată, cuprinsă în construcția unei treceri în revistă a publicisticii bisericești.

            Ultimul capitol ne apare și drept unul de maxim efort analitic. Autorul realizează, în condițiile celei mai acrivice analize de date, analiza de conținut  între două reviste bisericești: Revista Zeichen Der Zeit și Revista Ortodoxia în intervalul 1980-1989 (pp. 195-293). Sunt urmărite și surprinse imagologic teme legate de ecumenism, socialism, tema păcii și a dezarmării. Importantă ne apare ultima perspectivă, comparată, asupra conținuturilor. Concluziile (pp.294- 300) și o Bibliografie foarte largă (pp.302-333) împlinesc o lucrare de la care, sper din toată inima, o generație întreagă de cercetători poate extrage seva muncii academice, nu doar în teologie ori istorie. Pentru jurnaliștii de meserie, proiectul propus de lucrare propune o serie de responsabilizări ale ethosului cercetării, pentru ca să înțelegem ideologizarea excesivă a subiectelor de presă în zilele noastre. Prin lucrarea sa Alexandru-Dragoș Dădîrlat se înscrie în linia ascendentă a unor analiști de presă al căror cuvânt merită asumat. Se înscrie în linia pe care o deschide Dr. Ioan Lupaș atunci când propunea „Contribuțiuni la istoria Ziaristicei Românești ardelene” pe care, sper din toată inima, să o prezentăm, curând,  în cadrul întâlnirilor ce vor urma la Săliște, sub semnul Academiei de sub Munte.






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Food will win de war

Publica anunturi

Palatul Brukenthal Avrig

anunt de intentie consultanta

Vacanta Eurotrip
info
Licitatie publica

accentmedia