Continental
Tribuna
Primarii și ONG-urile au făcut propuneri pentru traseul centurii de Sud a Sibiului. Tunel de 1,6 km subteran, „pădurea crește și autostrada rămâne” sau „nu va putea fi pe placul fiecăruia”
Sorana MAIER
2803 vizualizari
Primarii și ONG-urile au făcut propuneri pentru traseul centurii de Sud a Sibiului. Tunel de 1,6 km subteran, „pădurea crește și autostrada rămâne” sau „nu va putea fi pe placul fiecăruia”

Viitoarea centură de Sud a Sibiului a fost prezentată și dezbătută miercuri la Consiliul Județean Sibiu, în prezența primarilor din localitățile care tranzitează acest drum. Reprezentanții Consiliului Județean Sibiu au prezentat trei variante posibile pentru ”Varianta ocolitoare Sibiu Sud”, proiect aflat în faza studiu de prefezabilitate, variante asupra cărora s-au exprimat atât primarii localităților prin care trec, cât și membri ai ONG-urilor.

Centura de Sud a Sibiului, unul dintre proiectele majore pe care Consiliul Județean îl pregătește în această perioadă, ar urma să treacă pe teritoriul a șase localități din județul Sibiu: Cristian, Sibiu, Poplaca, Rășinari, Cisnădie, Șelimbăr, are realizat deja studiul de prefezabilitate.

 

Primele consultări, fără nicio decizie încă

 

Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu, a explicat faptul că nu este niciun plan stabilit și acceptat, iar scopul consultării a fost tocmai acela de a lua toate părerile

„Nu există niciun plan bătut în cuie, noi am preluat o documentație, acum suntem la stadiul la care întocmim o documentație și o întocmim consultându-vă pe dumneavoastră”, a spus Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu.

Legăturile cu noduri de autostradă, alternative de acces pentru Cisnădie, Șelimbăr și Păltiniș și îmbunătățirea accesului la viitorul spital județean sunt doar o parte dintre obiectivele acestei investiții, a explicat Daniela Cîmpean.

Această centură ar urma să creeze noi posibilități de investiții, să dezvolte zone periurbană și să contribuie la reducerea decalajelor între urban și rural.

„La acest moment nu s-a luat nicio decizie, doar analizăm. Au fost prezentate trei variante și suntem deschiși și la alte propuneri”, a mai spus Daniela Cîmpean în deschiderea dezbaterii.

Sibienii au la dispoziție și o platformă pe care își pot posta propunerile, pe site-ul Consiliului Județean.

 

Tunel subteran pentru protejarea pădurii

 

Reprezentantul Asociației Animal Life a fost primul care a vorbit la finalul prezentării și a ridicat problema pădurilor afectate de traseul variantei de ocolire. „Din primele trei variante, am văzut o problemă majoră care este legată de zona Pădurii Dumbrava, o limbă de pădure care merge până în miezul orașului.  Există o separație foarte clară a unui habitat natural și credem că este o zonă care trebuie să rămână cu o continuitate”, a spus el, adăugând că nu consideră că tunelurile sau pasajele pentru animale ar rezolva problema.

„Propun o variantă alternativă. Legătura direct în nodul rutier, în autostradă, care să dea o fluență deosebită a traficului. Un tunel care să se realizez în zona Pădurii Dumbrava, pentru că există o cocoașă naturală și ar putea fi străpunsă cu un tunel”, a spus el. Reprezentantul asociației a spus că trebuie să fie un proiect gândit pe o perioadă lungă de timp, să nu fie o soluție adoptată acum fără să țină cont de anumite defecte care pot să producă efecte neplăcute în viitor.

„Să ne canalizăm discuția spre ceea ce ne-am dori și dorința mea este ca și propunerile pe care le faceți să vi le argumentați pentru a ne fi mai ușor și nouă să facem analiza”, a spus Daniela Cîmpean.

La dezbatere a fost prezent și un reprezentant din Ministerul Transporturilor, care a vorbit despre importanța unei variante de ocolire, dând exemplul faptului că a pierdut o oră în trafic până a reușit să iasă din București.

 

Primarii militează pentru variantele care le avantajează comunitatea

 

Fiecare dintre primarii localităților reprezentate la dezbatere a optat pentru varianta care aduce mai multe beneficii pentru propria comunitate.

Astrid Fodor, primarul Sibiului, a declarat că optează pentru varianta 2, cea mai scurtă, și care ar crea conectivitate cu viitorul centru de agrement și sport al Sibiului.

„Revin la varianta 2, ar fi varianta cea mai scurtă și dacă s-ar construi acel tunel ar evita Pădurea Dumbrava, Valea Aurie”, a spus Astrid Fodor, vorbind și despre economia care s-ar face prin alegerea unui traseu mai scurt.

„Ar conecta și zona Turnișorului, noi vorbim și de un centru foarte mare de sport și agrement, de care Sibiul duce lipsă și care în varianta 1 este ocolit. Varianta 3 ar ajunge în acea zonă, este varianta care deservește zona Luncii Sibiului și a Turnișorului. Este un mega proiect de care nu trebuie să ne batem joc că ne grăbim”, a spus Astrid Fodor.

Unele voci au fost de părere că este imposibilă construirea unui tunel pe 1 km 600 m, cu atât mai mult cu cât și testele  geo au arătat că nu sunt foarte sigure terenurile din zona respectivă.

Marius Grecu, primarul localității Șelimbăr, a vorbit despre faptul că traseul are un aspect negativ, care afectează un proiect important al comunității. Întoarcerea centurii prin lacurile Șopa pe lângă Pădurea Parc ar afecta un proiect de zonă de agrement și piste de biciclete pe care comuna îl are în vedere. ”Cred că deranjează puțin și ar trebui să ținem cont de toate proiectele care sunt în zona respectivă”, a spus Marius Grecu.

”Varianta 2 este doar de a rezolva traficul din Sibiu” a spus primarul din Rășinari, Bucur Bogdan.

Ioan Seuchea, primarul din Cristian, a avut cea mai tranșantă părere susținând că o pădurea afectată de lucrări se va reface în timp, iar autostrada va rămâne, iar dacă tot timpul se găsesc argumente contra nu se va mai face nimic.

„Pădurea crește și autostrada rămâne. (...) Dacă găsim tot felul de discuții din astea n-o să mai iasă nici variantă, nici autostrăzi, nici nimic. Ne strângem aici și nu facem nimic”, a spus Ioan Seuchea.

Ioan Troancă, primarul din Miercurea Sibiului, a spus că sigur că pe placul fiecăruia nu se va putea face, rugând ONG-urile să înțeleagă că „trebuie să dăm drumul la treabă că am rămas în urmă, rog și mediul, rog și ONG-urile să înțeleagă: nu putem sta după gândaci și după ciori, noi trebuie să facem ceva pentru țara asta. Văd că oamenii sunt pe ultimul loc”, a spus primarul din Miercurea explicând că iubește animalele dar „câinele să stea în lanț, ciorile dacă sunt prea multe, să le eliminăm”.

 

Nu giratorii și nu prețul cel mai mic

 

Adrian Arcaș, Asociația Pro Infrastructura, a vorbit despre problemele tehnice care le-ar putea ridica această centură.

„Proiectele eșuează, se implementează tardiv, cu costuri suplimentare pentru că studiile sunt proaste, până nu facem investigații nu putem spune care este structura solului”, a spus el, adăugând că giratoriile sunt cea mai mare problemă. „Închipuiți-vă ce se va întâmpla cu acele șase sau șapte sensuri giratorii, din start aceasta trebuie eliminată”, a spus el. El a adăugat că își dorește să iasă din logica „cel mai mic preț” care înseamnă un eșec, studii făcute din birou, care nu mai respectă realitatea din teren, iar proiectul este prost.

„Susțin pe cei care au spus că nu trebuie să gândim proiectul pentru astăzi, ci trebuie să îl gândim în timp”, a mai spus el dând exemplul unui proiect din Oradea, unde primăria a făcut un studiu de calitate, dar nu la prețul cel mai mic, ci gândind pe o zonă metropolitană. El a adăugat că nu trebuie să ne gândim la preț, cât timp există fonduri europene și a estimat că între cinci și zece ani acesta nu va deveni realitate.

„Vă rog să nu fie doar un exercițiu de imagine în campania electorală”, a conchis Adrian Arcaș.

Daniela Cîmpean i-a atras atenția că s-au întâlnit pentru a se pune de acord, ci nu pentru a pune variantele pesimiste în față. „Vreau să vă rog să avem discuțiile aici constructive”, a spus Cîmpean.

 

CELE TREI VARIANTE ALE CENTURII SUD

 

Traseul 1 are 18,3 km și două benzi pe sens

 

Traseul 1 este cel preferat de autorități în acest moment. Prima alternativă are lungimea de cca 18,300 km; două benzi pe sens cu lățimea de 3,50 m fiecare; parapete metalic marginal și axial; intersecții iluminate.

Traseul acesteia pornește din E 81 (între localitatea Cristian și Municipiul Sibiu) raza U.A.T. Cristian, dintr-un sens giratoriu; străbate o zonă cu terenuri agricole de pe raza U.A.T. Cristian și traversează Râul Cibin și Calea Ferată printr-un pasaj; intersectează DJ 106R, care leagă Municipiul Sibiu de localitatea Poplaca pe teritoriul U.A.T. Poplaca, printr-un sens giratoriu; parcurge traseul pe lângă Rezervația Naturală Dumbrava din zona comunei Rășinari; intersectează DJ 106A care leagă Municipiul Sibiu de localitatea Rășinari, printr-un nod rutier; intersectează DJ 106D care leagă Municipiul Sibiu de Cisnădioara, printr-un sens giratoriu; intersectează DJ 106C care leagă Municipiul Sibiu de cartierul Arhitecților Cisnădie și orașul Cisnădie, printr-un sens giratoriu; străbate o zonă cu terenuri agricole, paralel cu Râul Seviș, pîna la intersecția cu E 68 (în zona Ford Sibiu Mecatronics) – pe teritoriul comunei Șelimbăr, printr-un sens giratoriu.

Traseul va avea șase sensuri giratorii – la fiecare intersecție cu drumurile comunale, județene și europene; un nod rutier peste DJ 106A care leagă Municipiul Sibiu de localitatea Rășinari; un pasaj peste CF și Râul Cibin, de cca 370 m lungime; un pasaj peste DJ 106A și linia de tramvai, de cca 140 m lungime; un pod cu lungimea de cca 40 m; un pod cu lungimea de cca 80 m; 8 podețe transversale de traversare cursuri de apa, canale; 6 podețe transversale de acces pentru exploatare agricolă; drumuri de acces la terenurile agricole (drumuri de exploatare) – cca 10 km.

Studiul de prefezabilitate arată că traseul 1 este avantajos pentru că are avantaje lungimea medie; durate medii de deplasare; generează economii însemnate (financiare și de timp) participanților la trafic; nu intersectează monumente istorice și situri arheologice despre care există informații; nu intersectează arii naturale protejate; nu se suprapune peste terenuri/ construcții aparținătoare M.A.P.N.; nu intersectează construcții civile ce necesită demolarea; este situat preponderent în extravilanul localităților, ceea ce diminuează poluarea fonică și cu noxe și suspensii în aer; suprafețele de teren ocupate sunt preponderent în extravilan.

La capitolul dezavantaje pentru traseul e sunt menționate faptul că nu deservește cartierul Turnișor și zona Dedeman din Municipiul Sibiu; necesită tăierea de copaci de pe suprafețe izolate – cca 250 buc cu diametrul de până la 40 cm; fracționează terenuri agricole și terenuri de destinate construirii; necesită exproprieri de suprafețe mari de teren agricol și destinate construirii, mare parte în proprietate privată; necesită construcții suplimentare (drumuri de exploatare noi, drumuri tehnologice, podețe de subtraversare pentru acces la terenurile agricole și de comunicare pentru animale).

 

Traseul 2 are 12,92 km

 

Traseul al doilea are lungimea de cca 12,920 km; două benzi pe sens cu lățimea de 3,50 m fiecare;parapete metalic marginal și axial; intersecții iluminate.

Traseul pornește din E 81 (între localitatea Cristian și Municipiul Sibiu) raza U.A.T. Cristian, dintr-un sens giratoriu; străbate o zonă cu terenuri agricole (în sudul și vestul Aeroportului Sibiu); traversează Râul Cibin și Calea Ferată prin intermediul unui pasaj nou; intersectează DJ 106R la ieșire din Municipiul Sibiu (cartier Valea Aurie) ce leagă orașul Sibiu de localitatea Poplaca; parcurge traseul prin Rezervația Naturală Dumbrava pe zona limitrofă a orașului Sibiu; străbate o zonă cu terenuri agricole și construite; intersectează DJ 106D care leagă Municipiul Sibiu de Cisnădie, în apropiere de cartierul Arhitecților; străbate o zonă cu terenuri agricole paralel cu Râul Seviș pîna la intersecția cu E 68 (în zona Ford Sibiu Mecatronics) – pe teritoriul comunei Șelimbăr.

Traseul va avea  șase sensuri giratorii – la fiecare intersecție cu drumurile comunale, județene și europene; un pasaj peste CF și Râul Cibin, de cca 1.440 m lungime; un pasaj peste un sector din Rezervația Naturală Dumbrava Sibiului, de cca 240 m lungime; patru poduri pentru conectarea zonelor din Rezervația Naturală Dumbrava Sibiului, cu lungime de cca 15 m fiecare; un pod cu lungimea de cca 30 m; un pod cu lungimea de cca 90 m; 6 podețe transversale de traversare cursuri de apa, canale; 4 podețe transversale de acces pentru explatare agricolă; drumuri de acces la terenurile agricole și tehnologice (drumuri de exploatare) – cca 8 km.

Avantajele traseului 2 sunt lungime relativ mică; micșorează timpii de deplasare; generează economii însemnate (financiare și de timp) participanților la trafic; deservește cartierele de sud ale Municipiului Sibiu (cartierul Turnișor, cartierul Valea Aurie, cartierul Cireșica) precum și cartierul Arhitecților Cisnădie; nu intersectează monumente istorice și situri arheologice despre care există informații; nu intersectează construcții civile ce necesită demolarea; suprafețele de teren ocupate sunt preponderent în extravilan.

Dezavantajele traseului 2 sunt faptul că nu deservește zona Dedeman din Municipiul Sibiu; intersectează arii naturale protejate (Rezervația Naturală Dumbrava Sibiului) necesitată defrișarea copacilor de pe o suprafață de cca 145.000 mp din Rezervația Naturală Dumbrava Sibiului; contribuie la poluarea fonică, cu noxe și suspensii în aer; pe teritoriul Rezervației Naturale Dumbrava Sibiului; fracționează pădure, terenuri agricole și terenuri de destinate construirii; necesită exproprieri de suprafețe mari de teren agricol și destinate construirii, mare parte în proprietate privată; străbate terenuri și construcții aparținătoare M.A.P.N.; necesită construcții suplimentare (drumuri de exploatare noi, drumuri tehnologice, podețe de subtraversare pentru acces la terenurile agricole și de comunicare pentru animale).

 

Traseul 3, cel mai lung

 

Traseul al treilea are lungimea de cca 24,600 km, două benzi pe sens cu lățimea de 3,50 m fiecare;

parapete metalic marginal și axial; intersecții iluminate.

Traseul pornește din E 81 (între localitatea Cristian și Municipiul Sibiu) raza U.A.T. Cristian, dintr-un sens giratoriu; străbate o zonă cu terenuri agricole de pe raza U.A.T. Cristian și traversează Râul Cibin și Calea Ferată printr-un pasaj; intersectează DJ 106R, care leagă Municipiul Sibiu de localitatea Poplaca pe teritoriul U.A.T. Sibiu, printr-un sens giratoriu; parcurge traseul DJ 106R, pe lângă Rezervația Naturală Dumbrava până la capătul acesteia (paralel cu poligonul de tragere al M.A.P.N.), în zona U.A.T. Poplaca; intersectează DJ 106A care leagă Municipiul Sibiu de localitatea Rășinari, printr-un nod rutier; intersectează DJ 106D care leagă Municipiul Sibiu de Cisnădioara, printr-un sens giratoriu; intersectează DJ 106C care leagă Municipiul Sibiu de cartierul Arhitecților Cisnădie și orașul Cisnădie, printr-un sens giratoriu; străbate o zonă cu terenuri agricole, paralel cu Râul Seviș, pîna la intersecția cu E 68 (în zona Ford Sibiu Mecatronics) – pe teritoriul comunei Șelimbăr, printr-un sens giratoriu.

Acest traseu se caracterizează va avea șapte sensuri giratorii – la fiecare intersecție cu drumurile comunale, județene și europene; un nod rutier peste DJ 106A care leagă Municipiul Sibiu de localitatea Rășinari; un pasaj peste CF și Râul Cibin, de cca 1.440 m lungime; un pasaj peste DJ 106A și linia de tramvai, de cca 140 m lungime; un pod cu lungimea de cca 30 m; un pod cu lungimea de cca 80 m; 11 podețe transversale de traversare cursuri de apa, canale; 6 podețe transversale de acces pentru exploatare agricolă; drumuri de acces la terenurile agricole (drumuri de exploatare) – cca 7 km.

Avantajele traseului 3 sunt faptul că deservește cartierele de sud ale Municipiului Sibiu (cartierul Turnișor, cartierul Valea Aurie, cartierul Cireșica) precum și cartierul Arhitecților Cisnădie; nu intersectează monumente istorice și situri arheologice despre care există informații; nu intersectează arii naturale protejate; nu intersectează construcții civile ce necesită demolarea; este situat preponderent în extravilanul localităților, ceea ce diminuează poluarea fonică și cu noxe și suspensii în aer; suprafețele de teren ocupate sunt preponderent în extravilan.

Dezavantajele traseului 3 sunt lungime mare; durate lungi de deplasare; nu generează economii (financiare și de timp) participanților la trafic; nu deservește zona Dedeman din Municipiul Sibiu; necesită tăierea de copaci de pe suprafețe izolate – cca 250 buc cu diametrul de până la 40 cm;

fracționează terenuri agricole și terenuri de destinate construirii; necesită exproprieri de suprafețe mari de teren agricol și destinate construirii, mare parte în proprietate privată; strabate terenuri și construcții aparținătoare M.A.P.N.; necesită construcții suplimentare (drumuri de exploatare noi, drumuri tehnologice, podețe de subtraversare pentru acces la terenurile agricole și de comunicare pentru animale).

 

 

 






comentarii
5 comentarii

Sorana - na c'ai dres-o.
Decat sa pui tri poze cu alesii, mai bine puneai o harta cu traseele propuse
dacul
27.02.2020 06:56
Traseul 1 cel mai adecvat . Asigura dezvoltarea pe termen lung a orașului Sibiu și a localităților din zona . Daca inelul se va inchide cu centura existentă se va asigura accesul la autostrada a mai multor localități invecinate .
Oricum este exclus ca o asa sosea sa treaca prin interiorul Sibiului ( cart.Turnisor , Tilisca,Valea Aurie ) .
27.02.2020 08:46
Centura de Sud ar trebuii sa fie in regim de autostrada DOAR cu NODURI rutiere care sa asigure o continuitate a traficului si EXCLUS cu sensuri giratorii, care provoaca incetinirea traficului pe centura. Ar trebuii sa formeze un Ring al Sibiului fiind conectata direct cu actuala centura !!!
THINK BIG & FOR THE FUTURE !!!
regim de autostrada
27.02.2020 12:31
Io, Hammer Voivod, stăpân al Sibiului,mare ongist, descalecator ,,rezistent ,hastagist, luptător sfânt cu hoardele PSD -iste , poruncesc. Sa se facă mare tunel pe sub Pădurea Dumbrava unde sa continuam rezistența subterana împotriva hoardelor pesediste.
MC Hammer
27.02.2020 15:17
Fara sensuri giratorii !!!
Io contribuabilul
29.02.2020 20:59
Din aceeasi categorie
Luna arborilor

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Apa Canal
Licitatie publica

accentmedia