Tribuna
Preşedintele Germaniei: Dacă ar fi să decidă inima, aş mai rămâne o săptămână
Sorana MAIER
17079 vizualizari
Preşedintele Germaniei: Dacă ar fi să decidă inima, aş mai rămâne o săptămână
Sibiul a înregistrat marţi o premieră: doi şefi de stat, cel german şi cel român, au vizitat centrul istoric al oraşului. Preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, a fost însoţit de preşedintele României, Klaus Iohannis, Sibiul fiind singurul oraş de provincie vizitat de şeful de stat german în cadrul unui turneu de câteva zile în Europa. Gauck a vizitat Primăria Sibiu, Colegiul Brukenthal, sediul calfelor, sediul FDGR şi s-a plimbat pe jos prin centrul istoric al oraşului.


Primarul Fodor: A devenit o tradiţie ca preşedinţii Germaniei să ne viziteze oraşul

Primarul Sibiului, Astrid Fodor, le-a vorbt oaspeţilor în Sala Atrium a Primăriei Sibiu.
"A devenit o tradiție ca nu doar președinții în funcție ai României, dar și cei ai Germaniei, să ne viziteze orașul. (...) Toleranța și deschiderea spre lume a sibienilor au făcut posibilă și alegerea primarilor aparținând minorității germane, chiar dacă aceasta reprezintă, în zilele noastre, doar aproximativ 1% din populația orașului. Domnule Președinte Gauck, preocuparea dumneavoastră pentru drepturile omului este de notorietate. Proveniți din fosta Germanie Democrată, v-ați format ca pastor lutheran, ați fost profesor universitar, sunteți și scriitor, astfel încât, cu siguranță, aveți o mare capacitate de a înțelege frământările prin care trece societatea actuală, iar problemele unei foste țări din lagărul comunist nu vă sunt străine.", a spus Astrid Fodor.
Apoi, preşedintele Germaniei a fost invitat să semneze în cartea de onoare a Sibiului.

Glume şi atmosferă destinsă la Colegiul Brukenthal

 

Vizita a continuat la Colegiul Naţional Brukenthal, unde cei doi şefi de stat s-au întâlnit cu profesorii şi cu elevii. 
Directorul Colegiului, Hermann Gerold, le-a vorbit oaspeţilor despre şcoală, după care şeful de stat german a vrut să afle de la elevi cât de bine vorbesc limba germană, dacă o vorbesc şi în familie şi chiar câtev ore de muzică se fac la Brukenthal.
La finalul vizitei, cei doi şefi de stat şi soţiile lor au semnat în cartea de onoare a Colegiului Brukenthal.
"Pentru mine, să semnez în cartea de onoare a școlii mele este o mare onoare", a spus Klaus Iohannis.
La final, au făcut cu toţii o fotografie de grup.

La pas prin centrul Sibiului

Cei doi şefi de stat au făcut un scurt popas şi la sediul Calfelor călătoare şi pe Podul Minciunilor.


Imediat după ce au trecut de pod, un sibian i-a oprit pe cei doi preşedinţi şi le-a arătat o fotografie din anul 2002, în care era el, Klaus Iohannis, şi preşedintele de atunci al Germaniei, Johannes Rau.
Timp de câteva minute, preşedinţii s-au plimbat prin centrul istoric al Sibiului, venind pe jos de la Brukenthal, prin Piaţa Mică, Piaţa Mare şi până la sediul Forumului Democrat al Germanilor din România.

Fără conflicte interetnice cu germanii

La sediul FDGR, preşedinţii au fost întâmpinaţi de preşeidntele Forumului German, Paul Jurgen Porr.
Preşedintele Germaniei a mulţumit pentur invitaţia de a vizita România şi a mărturisit că dacă s-ar putea, ar mai rămîne.
"Noi toţi trebuie ne aflăm într-o convieţuire constructivă. Sunt fericit că nu există conflicte etnice între români şi germani în România. Îi mulţumesc domnului preşedinte că m-a invitat. Dacă ar fi să decidă inima, aş mai rămâne o săptămână", a spus Joachim Gauck.

Discursul preşedintelui Iohannis:
"Domnule Președinte Federal,
Doamnelor şi domnilor,
Este un moment foarte emoţionant pentru mine să mă aflu, alături de Preşedintele Federal, domnul Gauck, la Sibiu, în această clădire a Forumului Democrat al Germanilor din România, pe care o cunosc atât de bine. Vă mărturisesc că revederea cu dumneavoastră, pe care, pe foarte mulţi, vă cunosc de multă vreme, îmi stârneşte amintiri dintre cele mai frumoase.
Aici, la Sibiu, avem un exemplu elocvent de bună înţelegere între comunitatea română şi cea germană. Etnicii germani din România sunt, în fapt, o primă punte de legătură între cele două ţări, sunt cei care facilitează dialogul între instituţii şi oameni. Parteneriatul dintre români şi sașii și șvabii din România reprezintă un model de conviețuire şi solidaritate între grupuri etnice şi religioase diferite, marcat de armonie şi de respect. Această realitate este un motiv de mândrie şi impune nişte standarde înalte pentru viitor.
Pentru români, minoritatea germană a reprezentat întotdeauna un reper şi un partener de încredere, iar germanii din România au avut, de-a lungul timpului, o contribuţie majoră la consolidarea şi modernizarea statului român.
Statul român sprijină etnicii germani să-şi păstreze şi să-şi afirme identitatea şi să aibă, în continuare, un rol important în societatea românească. Instituțiile educaționale, culturale, sociale ale minorității germane există și se dezvoltă cu sprijinul generos din partea statului român. În acest context, aş dori să menționez şi să mulțumesc Germaniei pentru susținerea acordată, printre altele, sistemului de învățământ în limba germană, care se bucură de o mare popularitate şi în rândul populației majoritare, românești.
Doamnelor şi domnilor,
Mă bucură vizita pe care o vom face în această după-amiază la biserica fortificată din Cisnădie, una dintre cele mai vechi şi frumoase biserici evanghelice din România.
Patrimoniul cultural al minorității germane s-a integrat spațiului cultural românesc, bogat şi divers, iar dorința unanimă a statului român este ca aceste mărturii ale unui trecut comun să fie conservate, revitalizate şi reconcepute ca spaţii de întâlnire şi regăsire a tinerilor europeni.
Strânsa colaborare româno-germană în acest domeniu constituie dovada angajamentului luat de România faţă de amplificarea eforturilor comune de soluționare a problemelor și de promovare a intereselor minorității germane din țara noastră. Totodată, prin implicarea vie şi activă a populaţiei majoritare în proiecte destinate cunoaşterii şi prezervării patrimoniului cultural şi identităţii comunităţii germane din România, fără îndoială o reuşită a Forumului Democrat al Germanilor din România, s-au creat premisele pentru asigurarea continuităţii demersurilor comune în acest sens.
În prezent, colaborarea româno-germană pe chestiuni legate de minoritatea germană din România reprezintă un model de abordare în spirit european, un model de interculturalitate.
Astăzi a devenit incontestabil faptul că politicile privind minorităţile sunt esenţiale pentru asigurarea unui climat de pace şi stabilitate regională.
Evoluțiile recente din sud-estul Europei reconfirmă lecţia pe care istoria modernă a Europei a oferit-o în numeroase rânduri: minorităţile naţionale pot reprezenta o sursă de îmbogăţire a resurselor creative ale naţiunii, un garant al stabilităţii şi păcii. România, cu cele 20 de grupuri minoritare ale sale, înţelege foarte bine nevoia lor de a-şi păstra şi dezvolta identitatea proprie.
O astfel de contribuţie incontestabilă este cea a membrilor Forumului Democrat al Germanilor din România, care astăzi, la peste un sfert de secol de activitate în sprijinul etnicilor germani din România, promovează activ interesele culturale şi politice ale etnicilor germani din Banat, Transilvania, Transilvania de Nord, Bucovina și Vechiul Regat.
Totodată, prin interesul constant şi implicarea responsabilă în „treburile cetăţii”, prin demersul consecvent şi căutarea permanentă de soluţii constructive în interesul societăţii în ansamblu, prin înţelegerea interesului particular al minorităţii, ca parte a interesului general al României, minoritatea germană din ţara noastră şi Forumul Democrat al Germanilor din România şi-au dobândit un binemeritat loc de cinste, de partener de nădejde în construcţia viitorului nostru comun.
Aș dori să mulțumesc Forumului Democrat al Germanilor din România pentru dialogul deschis și constructiv pe care îl are cu autoritățile române.
Sunt convins că Forumul va fi în continuare un puternic liant, mai mult decât un pod, un liant între România şi Germania. Sunt convins că reprezentanții acestuia vor contribui cu aceeași dedicație la aprofundarea acestei relații şi la crearea unei imagini a unei Românii deschise, tolerante şi care priveşte spre viitor, fără a-şi uita trecutul"

De la ora 15.45 era programată vizita la Biserica Fortificată de la Cisnădie. 
La ora 17, prefectul Cristian Roman, primarul Astrid Fodor, consulul Judith Urban şi preşedintele interimar al CJ, Constantin Şovăială,  conduc oaspeţii la Aeroportul Sibiu.

Foto: Sebastian MARCOVICI

Răzvan NEGRU

 






comentarii
2 comentarii

cand intram in SCHENGEN?
schengen?
21.06.2016 19:31
CIND MERITATI !
LAE
22.06.2016 12:42
Din aceeasi categorie
SEVIS

E-pneu

PARCUL MEMORIAL  MULTICULTURA

Vacanta Eurotrip
info
A.D.I. Eco Sibiu
EVENIMENT TV
Muzeul Astra
codul postal
VISA MEDICA
Licitatie publica

accentmedia