Tribuna
Picătura de Carte |
Analiza comunicării credinței în epoca post-informațională
Pr. Constantin NECULA
1830 vizualizari
Analiza comunicării credinței în epoca post-informațională

Către sfârșitul anului trecut a apărut  lucrarea Părintelui Liviu Vidican-Manci, Propovăduirea Evangheliei în Era digitală. Impactul catehezei și al predicii asupra „generației digitale”prin utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicării (Renașterea, Cluj Napoca, 2020, 254 pg.). După un doctorat în Istoria Bisericească Universală – cu o teză intitulată Cathari și Albigenzi în Europa Occidentală a secolelor XII-XIV – Părintele Liviu Vidican-Manci își modifică azimutul cercetării către catehetică și omiletică unde devine, în timp, un specialist cunoscut. Așa se naște o a doua teză (susținută în 2019) cu titlul cărții de față, sub îndrumarea științifică a Părintelui Prof. Univ.Dr. Vasile Gordon- decanul de vârstă al profesorilor de profil în catehetică/omiletică din Țară și sub co-tutela științifică și sufletească a Prof.Univ. Dr. Adrian- Nicolae Opre, Decan al Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Astfel că volumul pe care vi-l prezentăm este în fapt o diagnoză importantă asupra impactului pe care propovăduirea creștină- în multiplele sale fațete – îl are asupra unei genrații dese ori, prea des parcă, este anulată spiritual printr-o simplă trăsătură de ...cursor. După Prefața IPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului- intitulată Discurs eclesial în pas cu vremea, pp. 9-10- volumul ne propune conținutul cercetării  și elucidarea unor probleme legate de responsabilizarea Bisericii prin pastorația sa- inclusiv comunicațională- în anii din urmă.

            Pe rând Părintele Vidican-Manci ne propune o parte de Fundamentare teoretică (Partea I) în care ne propune o serie de clarificări conceptuale (o analiză diacronică), ne dezvăluie stadiul actual al cercetării și identifică o serie de repere teoretice legate de religie în era digitală (propovăduire și comunitate religioasă în mediul virtual, comunitate-comuniune- comunicare prin propovăduirea digitalizată) și o analiză practică asupra modului în care Bisericile creștine înțeleg și asumă provocările digitale (pp. 23-150). Concluziile de la finalul anului 2019 s-au dovedit în parte „profetice”. Insuficiența site-urilor, greutatea în răspuns și viteza redusă de reacție mediatică a centrelor de presă ale unor Mitropolii- cu excepții notabile- ori conținutul catehetic redus al informațiilor prezente în fluxul de știri al Bisericii îl îngrijorau pe autor. Sunt foarte curios cum ar arăta astăzi parte din analiză. Un astăzi în care pandemia a activat spiritul media și comunicațional a mii de preoți parohi iar mare parte din activitatea de susținere și motivare a rezistenței dinaintea provocărilor perioadei a avut conținutul axat pe liturgic și mesaj catehetico- omiletic (pedagogie și predică) făcând din discursul Bisericii nedeformat de media propriu-zisă unul extrem de ușor de accesat și apreciat. Mare parte din creșterea încrederii în Biserică- instituție și, mai ales, Harismă- a venit și din îndreptarea unor colmatări comunicaționale intuite de autorul nostru.

            A doua parte a volumului privește Studiile practice de analiză a impactului și a calității propovăduirii prin noile tehnologii ale comunicării și ne sunt prezentate tei studii: I. Corelate ale cunoștințelor și comportamentelor înaintea aplicării programului catehetic (pp. 153-159); II. Impactul catehezei digitalizate și clasice asupra cunoștințelor și comportamentelor „digital natives” (pp. 160- 165); III. Propovăduirea prin intermediul „new digital media”. Studiu de caz: Catehizare și predicare via YouTube (pp. 166- 223). Exigent și atent în construirea cercetării- cu un design al cercetării atent articulat cu procedura și sinteza de rezultat- autorul oferă prima cercetare în identificarea mijloacelor prin care Adevărul revelat poate fi transmis credincioșilor și prin liniile virtualului. Concluziile sale generale (pp. 225-230) pot fi sursă de inspirație pentru restartarea pedagogiei sociale a comunicării în pastorația Bisericii iar Bibliografia (pp. 233-246) oferă suficiente surse de adâncire a cercetării. În ciuda multor aspecte tehnice cuprinse în carte, lucrarea ne pare a fi tot o lucrare de duhovnicie pastorală. Pentru că grija pastorală, atenția la greșelile de comunicare și exigența- inclusiv tehnică- asupra comunicării media țin de arderea de duh a inimii păstorului atent la turma peste care Păstorul cel Mare, Hristos Domnul, îl așeză pentru veșnicie. Volumul este și o bornă de atenționare celor care cred că superficialismul în abordarea subiectelor legate de Biserică și media este singura alternativă la profesionalizarea analizelor. Din acest punct de vedere Părintele Liviu Vidican Manci, tânărul meu coleg clujean, a oferit o lecție de performanță și respect pentru Adevăr.






Din aceeasi categorie
Muzeul Astra

SEVIS

Vacanta Eurotrip
info
A.D.I. Eco Sibiu
EVENIMENT TV
Comunicat Carmangeria Imperial final
Licitatie publica

accentmedia