Tribuna
PNL
Pe Dealul Guşteriţei, la Monument. Şi la "Dealul de lângă noi", primul eveniment cultural desfăşurat acolo
Dumitru CHISELIŢĂ
1633 vizualizari
Pe Dealul Guşteriţei, la Monument. Şi la
Îmi plac evenimentele acestea "2 în 1", care îmbină atât utilul, cât şi plăcutul şi care fac viaţa de jurnalist mult mai suportabilă decât o meserie, cum să zic, "normală", asta dacă socotim că, în general, în presă ai de a face cu anormalul zilnic, dar după care lumea e ahtiată până (mai nou) la isterie de masă. Pentru că sunt destul de rare evenimentele la care eşti prezent şi îţi şi place unde eşti, cu cine eşti, ceea ce se petrece şi locul în care au loc.

Ei bine, vă voi povesti aici despre aşa ceva. Despre un eveniment cultural, combinat cu un eveniment istoric, într-o "locaţie" cât se poate de culturală şi de istorică pentru Sibiu la care adăugăm un decor de excursie în mijlocul naturii. Deci aici vom vorbi de două lucruri: Dealul Guşteriţei şi expoziţia de acuarelă "Dealul de lângă noi" a lui Adrian Stoia vernisată vineri, la şi în monumentul de pe, desigur, Dealul Guşteriţei.

Pe jos, până la Monument şi prin vegetaţie, în căutarea ruinelor Pavilionului Gregori

Despre Guşteriţa am mai tot scris, aşa că nu revin acum asupra subiectului, care oricum este unul deschis. Precizez însă că, spre bucuria mea, se lucrează acum ŞI la strada Podului, care era, sincer, dezastru.
Pornim, în weekendul ce a trecut, ne de unde ne-am oprit data trecută când am scris, adică de pe Hula Mare, oficial în acte numită "Strada Mălinului". La capătul ei, după un urcuş vârtos, strada se transformă într-un drum prăfuit şi făcut praf de motocicliştii care-l folosesc, dar care trece printr-un peisaj superb, mai ales pentru unul care vine din zona de blocuri. Care drum, şi el, urcă, spre încântarea kulelor mele în plus. Adică, dacă aveai impresia că, gata, se termină strada şi ne plimbăm pe aici ca prin Zoo sau Sub Arini, era una greşită. Aşa că, dacă tot urcăm, ghidul meu îmi spune să căutăm-găsim şi locul unde era acel "Pavilion Gregori", loc de relaxare şi admirat panorama oraşului de pe la finele secolului XIX- începutul secolului XX. După un periplu aventuros prin vegetaţia deasă, sălbatică şi dezordonată, de ziceai că noi suntem partizanii Guşteriţei, ajungem să identificăm ce a mai rămas din faimosul pavilion: o fundaţie din ciment, rectangulară şi compartimentată. OK, s-a marcat.
Acum puţină istorie: "Gregori Warte" a fost construit în anul 1882, de Siebenbürgischer Karpatenverein – SKV. Pavilionul era din lemn, pe fundaţia care încă există, avea stîlpi înalţi cam de patru metri, care susţineau un acoperiş ornamentat. Conform surselor bibliografice, inaugurarea a avut loc la 2 iulie 1882, a fost cam sabotată de vremea urâtă, dar au fost discursuri şi un program coral susţinut de corul bărbătesc "Hermania". Din pavilion se putea vedea, atunci o panoramă a depresiunii Sibiului şi a munţilor. După aproximativ 50 de ani, în 1930, deja pavilionul căzuse în dizgraţie. A fost socotit "costisitor" chiar inutil din cauza invaziei de vegetaţie şi a lipsei de vizibilitate, iar singura sa destinaţie ar fi fost atunci doar ca "adăpost, în vreme rea”. A rezistat se spune, până la mijlocul secolului XX, după care a rămas "ascuns".

"La Monument"...

Nu am mai fost sus, până la Monument, de câţiva ani buni, şi doar cu maşina, pe ocolite. Acum am luat-o pedestru, urcând pe scurtături, urcând apoi iar pe drumul de pământ ce era nivelat de un utilaj şi, admirând peisajul care chiar e superb aici, ajungem la destinaţie.

Iar puţină istorie. Toţi sibienii îl ştiu de "Monument" - "Monumentul de pe Dealul Guşteriţei". A avut parte de legende de tot felul, care mai de care mai ne-conforme cu realitatea dacă nu chiar fanteziste. Aici se spune că era punctul de observaţie al generalului Falkenhayn, în Bătălia Sibiului, de unde şi denumirea eronată de "Turnul lui Falkenhayn", cercetările dovedind, până în prezent, că această construcţie nu a existat atunci. La fel, el NU a fost ridicat de SKV la finele secolului al XIX-lea, la fel cum NU a avut vreodată un vultur nazist gigantic amplasat pe el, cum ni se spunea când eram copii. "Turnul Memorial" - "Denkmalsturm" a fost, de fapt, o construcţie a vechiului cimitir al eroilor germani căzuţi în Bătălia Sibiului, cimitir care era aici, pe "Grigori/Gregori Berg", acum Dealul Guşteriţei, ulterior plăcile mormintelor fiind mutate în memorialul de război din incinta bisericii fortificate din Cisnădioara. Ca o paranteză, denumirea de "Dealul lui Grigori/Gregori" vine de la sărbătoarea Sfântului Grigorie, zi în care locuitorii saşi ai Guşteriţei/Hammersdorf se adunau aici pentru a sărbători. "Monumentul" a avut, în timpul războiului al doilea mondial, destinaţia de punct de observaţie al Apărării Pasive, de unde au mai rămas ambrazurile metalice "blindate" de la etaj.
"Monumentul" sau "Turnul Memorial" este construit din cărămidă, pe o platformă rectangulară din pământ de 13 pe 17 m, întărită pe laturi cu plăci din beton. Nu a fost o construcţie, cum să zicem, cu o viaţă fericită. La scurt timp după inaugurarea lui, s-a încercat dărâmarea prin dinamitarea colţurilor, mai mult ca sigur din motive de "monument al duşmanuluI". De acolo şi ceva urme de gloanţe din ziduri, aşa, ca răzbunare a victorioşilor români. În timp, au mai fost destui "chitiţi" pe el, pentru că era departe şi, vorba aia, era voie.
A fost zeci de ani, un WC public neoficial în vârf de deal. Apoi, o sursă de "palmat" materiale de construcţie, ajungându-se, din nou, la o tentativă de demolare a lui, că, vorba aceea, cărămizi gratis şi de bună calitate. A fost, desigur, şi mâzgălit cu grafitti, dar aşa ceva vedem şi în buricul târgului, unde e teoretic, mai multă civilizaţie.
"Monumentul" revine din nou la un aspect mai demn de un oraş civilizat, cum se consideră Sibiul, în 2018, când "Urbana" l-a reabilitat, aducându-l la aspectul decent de acum. Au fost  consolidate zidurile, refăcute etajele, amplasate scări care să ducă până sus, s-a blocat accesul spre interior prin montarea unei uşi metalice, şi s-au montat camere de supraveghere video. O adevărată atracţie turistică.
Şi aşa şi este, chiar dacă drumul acela din pământ cam generează praf, ca şi pavajul de peitriş din jurul monumentului. Nu sunt adeptul asfaltărilor, dar o variantă viabilă ar merge aici, mai ales că e oricum trafic atât pe două, cât şi pe patru roţi.  

Expoziţia "Dealul de lângă noi" – eveniment-premieră desfăşurat la "Monument"

"Dealul de lângă noi" este numele expoziţiei de lucrări (în acuarelă) realizate de  cercetătorul Adrian Stoia, şi în plus, motivul care m-a (re)adus aici, în locul unde ai parte, ca nicăieri în Sibiu, de o panoramă aproape 360 de grade de plăcută: poţi vedea Sibiul cel cu aerul-praf de la atâta trafic; poţi vedea peisajul superb din direcţia opusă, ca o opţiune de a mai evada aici din nebunia urbană. Plus că e linişte.
Expoziţia de care vorbim a mai fost vernisată o dată, virtual, la începutul lunii mai, când lumea o dădea pe stat acasă şi comsumat făină şi când, fizic, nu se putea organiza nimic ca eveniment (cu) public. Ei bine, acum i-a sosit timpul expoziţiei să apară şi în "real", şi unde altundeva să fie decât exact pe dealul de lângă noi, Dealul Guşteriţei, în Monumentul copilăriei, adolescenţei şi al vieţii de sibian, şi el tot de lângă noi.
Cele zece acuarele ale lui Adrian Stoia, cel care, hai să vă spun, a studiat şi cercetat şi monumentele de pe deal, respectiv Turnul Memorial, pavilionul Gregori, Monumentul lui von Elster, Piatra Vânătorului şi Fântâna Generalului, au ca subiect exact aceste obiective, în diverse ipostaze şi stadii, cu accent însă pe Monument.
 
La eveniment nu a fost prezentă multă lume, că aceasta este situaţia acum în România, şi chiar undeva nu în mijlocul oraşului fiind, trebuiesc luate măsuri de precauţie. Dar nu contează cantitatea (deşi mulţi fac mare caz de spercatori la hectar, vizualizări, spectatori online)  ci calitatea celor prezenţi. Pot spune că a fost acolo exact cine trebuie şi cine a fost interesat de subiect. În general, pasionaţi ai istoriei Sibiului a Guşteriţei. Menţionez aici, alături de autor, pe universitarul şi istoricul Zeno Karl Pinter, pe istoricul Răzvan Pop, pe Ovidiu Mircea, directorul SC "Urbana",  Alexandru Ioniţă, preotul paroh al bisiericii ortodoxe din Guşteriţa şi unul din cei mai implicaţi localnici în viaţa comunităţii din care face parte şi nu în ultimul rând, pe col (r) Petru Scântei, fost şef al Inspectoratului de Protecţie Civilă, unul din cei mai buni cunoscători ai Sibiului şi istoriei sale.

"Am reuşit astăzi să aducem un strop de culoare bătrânului Turn Memorial din Guşteriţa. Încercăm astfel să oferim din puţinul nostru ceea ce zona ne-a oferit încă din copilărie. Mulţumim societăţii "Urbana" care ne-a găzduit. Mulţumim inimoşilor sibieni care au participat la eveniment", a spus,  cu acest prilej, Adrian Stoia.

După scurtul moment oficial, fiecare a profitat de ocazia oferită, aceea de a vizita interiorul  turnului şi a admira lucrările expuse acolo. Evident că şi eu am făcut la fel, plus un kil de poze "de sus" cu Sibiul şi de mai puţin sus cu decorul acela al zonei, ce care tot timpul o simt ca misterioasă, lucru care nu e de mirare având în vedere că zona aceasta a Guşterişei este un depozitar al istoriei, de la epoca pietrei încoace, chiar dacă nu este cercetată suficient nici acum.
Eu zic (şi nu doar eu) că acest vernisaj poate va fi începutul unei activităţi mai consistente de a promova acest loc parte a istoriei cartierului şi a oraşului şi de ce nu,

Epilog.

Am coborât pe acelaşi drum, mai puţin hălăduiala după fundaţii betonate de pavilion "Gregori", pe după Monument, pe după crucea metalică, apoi pe o cărare spre stânga pe după grădini (parcă aşa îi şi spune, "Pe după Grădini" şi apoi "la civilizaţie", pe Viilor-Mălinului, după care la trap, înspre Sibiu. Am bifat o zi plină atât profesional cât şi sentimental, şi nu a fost rău. Şi promit că voi mai merge "pe sus". E un loc ideal pentru ca să-ţi clăteşti capul de tîmpeniile urbano-digitale.

© Dumitru CHISELITA

© Dumitru CHISELITA

© Dumitru CHISELITA






comentarii
2 comentarii

Minunat articol. Adevărat scris de un jurnalist de teren. Nu de laptop. Felicitări D. Chiseliță!
Tata Mare
12.08.2020 18:56
Frumoase peisaje ! Ma bucur ca iei orasul la picior si mai gasesti cate ceva... Unii se limiteaza la interpretarea comunicatelor trimise de diverse institutii...
12.08.2020 22:38
Din aceeasi categorie
Sibiu Guitar Meeting

qhouse sibiu

Palatul Brukenthal Avrig

anunt-incepere-proiect-139830-final

Vacanta Eurotrip
info
Publica anunturi
Licitatie publica

accentmedia