FITS 2024
Tribuna
Omagiu voievodului „Ștefan cel Mare și Sfânt”
Omagiu voievodului „Ștefan cel Mare și Sfânt”

În vremurile extrem de agitate de astăzi, în prima duminică a lunii lui Cuptor, pe 2 iulie, Biserica cu hramurile „Sfântul Ioan Botezătorul” și „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir” din Sibiu, Calea Poplăcii nr. 30, a devenit neîncăpătoare. Mulțimea de enoriași și invitați prezenți fiind mânați de dorința fermă de a lua parte la manifestarea de suflet, de patriotism, dedicată celui care a fost voievodul Moldovei „Ștefan cel Mare” (1457-1504), trecut în lumea drepților în urmă cu exact cinci sute nouăsprezece ani. Am fost întâmpinați la intrarea în lăcașul de cult de români (de la mic la mare) îmbrăcați în prea frumoasele straie strămoșești, primind o cocardă cu chipul domnitorului plasat pe harta României mari, a „României dodoloață”și textul unei balade dedicate acestuia.

Lăcașul de cult, locul unde s-a desfășurat acțiunea de omagiere, este o biserică ce impresionează în mod special datorită îndrăzneței arhitecturi, fiind o perlă a lăcașelor de rugăciune din Sibiu, cu un semeț turn clopotniță de 41 de metri înălțime, edificată în decursul unui deceniu (1991-2001) cu ajutorul neprecupețit al enoriașilor, prin danii de la diverse instituții locale și din țară, cu sprijinul uman al elevilor Școlii Militare „Ioan Vodă” din Sibiu. Iconostasul, stranele, ușile de la intrare, sunt realizate cu finețe de marele artist, sculptorul moldovean Gheorghiță Ursu și meșterul Ion Ungureanu din Tg.Neamț, pictura fiind opera altui moldovean, Pioară Oprea, originar din Focșani. Subliniem rolul fundamental pe care l-a avut în edificarea bisericii preotul Dumitru Luca. Alături de Domnia Sa, slujește în cea de a doua parohie părintele Ioan Tătoiu, un preot înzestrat cu un mare har duhovnicesc și cu o rară calitate umană, smerenia, secondați de părintele Adrian Munthiu. Biserica a fost sfințită de către Înalt Prea Sfințitul Dr. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, în ziua de 25 octombrie 2009.

La moartea eroului, cronicarul Grigore Ureche, în al său Letopiseț, nota următoarele: „pre Ștefan Vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere la Mănăstirea Putna, care era zidită de dânsul. Atâta jale era de plângeau toți, ca după un părinte al său...”

În același lăcaș sfânt, de pe Calea Poplăcii, la 15 ianuarie a.c. a fost sărbătorit poetul național Mihai Eminescu. Este cel care, la un sondaj de opinie realizat în urmă cu ceva timp în rândul românilor, la întrebarea care sunt cei mai mari români ai tuturor vremurilor, acesta s-a clasat pe locul al doilea. Primul loc în acest clasament îi revenea domnitorului moldovean despre care istoricul Nicolae Iorga consemna: „Cinstit și harnic, răbdător fără să uite și viteaz fără cruzime, strașnic la mânie și senin în iertare, răspicat și cu măsură în grai, gospodar și iubitor al lucrărilor frumoase, fără nici o trufie în faptele sale, care, se pare că vin printr-însul de aiurea și de mai sus”.

Pentru un popor este un semn de înaltă ținută intelectuală și morală prețuirea pe care o aduce oamenilor săi mari. Canonizarea lui Ștefan cel Mare s-a făcut la inițiativa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la 20 iunie 1992, fiind sărbătorit pe data de 2 iulie. Ștefan a fost unul din cei mai iubiți domnitori ai istoriei naționale. Papa Sixt al VI-lea îl numea pe domnitorul mușatin al Moldovei „Atlet al creștinătății” datorită faptului că a luptat pentru apărarea creștinătății și pentru apărarea dreptei credințe, menire pe care a considerat-o sfântă și pentru care și-ar fi dat oricând viața. Era o strălucită dovadă a disprețului său în fața morții fapt ce reiese și din scrisoarea pe care o adresa, în 25 ianuarie 1475, tuturor principilor creștini ai Europei, după biruința înregistrată împotriva turcilor la Podu-Înalt, lângă Vaslui. Cităm din tomosul de canonizare a Sfântului Ștefan cel Mare: „Hotărâm ca de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, Voievodul Ștefan cel Mare al Moldovei, să fie pomenit laolaltă cu bărbații cei cuvioși și sfinți ai Bisericii, cinstindu-se cu slujbe și cântări de laudă în ziua de 2 iulie, fiind înscris în xinaxar, cărțile de cult și calendarul Bisericii noastre cu numele Dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt spre veșnică cinstire, dovadă și încredințare spre cele ce am hotărât spre a fi adus la cunoștința credincioșilor și clerului Bisericii Ortodoxe Române și tuturor evlavioșilor români, oriunde ar trăi aceștia. Dat în București, anul mântuirii 1992, luna iunie, ziua douăzeci”. Documentul este semnat de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, de mitropoliții Moldovei, Transilvaniei, Olteniei și Banatului precum și toți episcopii din țară.

Întreaga organizare a acestei impresionante manifestări aparține epitropului bisericii în persoana colonelului în retragere Dumitru Cohal, sprijinit de preoții lăcașului de cult și alți membri ai Consiliului parohial, de mulți oameni de bine care au dorit să-și păstreze anonimatul. Tuturor le aduc prinosul meu de mulțumire pentru gestul deosebit de patriotism sincer, de dragoste pentru țară și pentru eroii săi.

Ideea organizării acestei omagieri i-a fost insuflată epitropului de Predica din Duminica Tomii, și de Sărbătorirea Marelui Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință, dar și de existența în posesia bisericii sibiene a unei copii (unice în Transilvania, alături de originalul aflat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie din București), a unui steag care are o broderie realizată cu fire din aur și argint. Steagul reprezintă chipul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe străpungând balaurul cu trei capete (simbolizând pe cei trei mari dușmani ai românilor din acea vreme: turcii, ungurii și polonezii). Potrivit afirmației d-lui Cohal, declicul s-a produs instantaneu în mintea sa: „în acea clipă Măicuța Domnului, mi-a luminat mintea și mi-a venit acest gând” (de organizare a omagierii marelui voievod, știut fiind faptul că Domnia Sa este originar din unicul ținut al nordului moldav – n.n.L.G.). În intervenția sa, epitropul a enunțat două citate. Primul aparține lui Nicolae Dabija cel care susținea ideea potrivit căreia domnul moldovean: „A fost cel mai mare dintre toți principii acestei lumi, nu pentru că a cucerit teritorii ci pentru că le-a apărat pe ale sale”, fiind, potrivit afirmației cronicarilor vremii, cel mai vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii, precum Alexandru Macedon. Al doilea citat, mai puțin cunoscut, referitor la implicarea lui Ștefan cel Mare în edificarea Mănăstirii Voroneț, este luat din opera lui Mihai Eminescu, cel care considera acest lăcaș de cult drept „capela Sixtină a Estului”, ansamblu edificat în doar trei luni de zile.

În intervenția sa intitulată „Sutașul român și voievodul Ștefan cel Mare, două modele de viață, ambele dominate de credință” (la Ștefan Vodă adăugându-se și valoarea militară! n.n.L.G.) preotul militar al Garnizoanei Sibiu, Adrian Drăgușin, sublinia realizările voievodului în domeniul culturii, al artelor, al ridicării a numeroase lăcașe de cult bucurându-se în toate acțiunile sale de protecția divină a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

Apreciatul actor Alexandru Bălan, cu talentul său formidabil, interpretează câteva replici celebre rămase testament de la Ștefan cel Mare, printre care bine cunoscuta scenă din piesa Apus de soare de Barbu Ștefănescu Delavrancea: „Țineți minte cuvintele lui Ștefan care v-a fost baci până la adânci bătrâneți, că Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu este a voastră, ci a urmașilor voștri, a urmașilor urmașilor voștri în veacul vecilor”!

Iau cuvântul apoi cei doi invitați speciali: prof.univ.dr. Corvin Lupu care prezintă sintetic viața și activitatea marelui voievod , faptele de arme, rolul jucat în domeniul culturii, al construcțiilor și al vieții sociale, înaltul spirit patriotic de care acesta a dat dovadă. În acest context menționăm faptul că prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, afirma recent că Ștefan cel Mare a fost cel mai mare conducător politic și militar pe care românii l-au avut în Evul Mediu și, potrivit unor documente de curând descoperite la Milano, în Italia, acesta este „restauratorul Daciei”, fiind domn al Moldovei, Domn al Țării Românești și conte al Transilvaniei, cu mai bine de un secol înainte de Mihai Viteazul.

Cel de-al doilea invitat, prof.univ.dr. Lucian Giura, a dat informații cu privire la actul de canonizare al domnitorului moldovean din 20 iunie 1992. A consemnat, de asemenea , drumul lung al experiențelor falimentare pe care le-au suportat locuitorii acestei țări aflați la răscruce de drumuri, și care, instruiți de învățăturile trecutului, de această dată, vor ști să aleagă cărarea adevărată care îi va purta spre mulțumire și fericire, prin iubirea țării, a neamului și a trecutului său glorios. Timpul întrebuințat pentru acest scop nu este un timp pierdut, munca, de asemernea, nu este un sacrificiu; este o simplă și de la sine înțeleasă datorie de a face ca viața pe care o ducem ca indivizi și ca națiune să aibă rost și demnitate. Binele și mărirea țării să ne fie suprema țintă. Gândul ne duce spre afirmația Regelui Carol al II-lea care în anii interbelici ai secolului trecut afirma „Bine faceți că cultivați tradițiile mari ale neamului românesc!” Patriotismul românesc nu a însemnat niciodată ura împotriva altor neamuri, ci numai o datorie sfântă față de neamul în care Dumnezeu a rânduit să ne naștem. Lucian Blaga afirma: „Nici un popor nu este atât de decăzut încât să nu merite să te jertfești pentru el, dacă îi aparții cu adevărat”.

Sub conducerea lectorului univ.dr. Sebastian Stan, un gup de cadeți-studenți la Academia Forțelor Terestre din Sibiu, cu credință, dragoste și nădejde, iubitori ai artei, frumosului și muzicii au oferit celor prezenți încântătoare momente de muzică și poezie patriotică. Am reținut solo-ul lectorului Sebastian Stan dar și balada „Când a fost să moară Ștefan” în interpretarea corului cadeților-studenți AFT. Piesa este des cântată la Mănăstirea Putna, ea reprezentând o prelucrare a poeziei cu același titlu scrisă de Ștefan Octavian Iosif din care reproducem aici doar două strofe:

Toți copiii României

Sunt din neamul lui Traian

Și în fiecare suflet,

Se mai naște un Ștefan.

Jos în vale, sus pe creste,

Tuturora dați de veste

Ștefan Vodă al Moldovei,

Ștefan Vodă mai trăiește.

În rândurile celor aflați în această zi de omagiere a voievodului moldovean, armata și biserica au fost prezente constituind coloanele, osatura, pe care se sprijină nația românească. Au onorat cu prezența: locțiitorul Comandantului AFT, prorectorul, prof.univ.dr.colonel Constantin Grigoraș; din partea Asociației Naționale „Cultul Eroilor Regina Maria”, colonel Petre Bejenaru; inginerul Ioan Deac –un sufletist, un adevărat patriot român, participant și sprijinitor al tuturor acțiunilor organizate la această biserică - director al S.C.Compa S.A; cadre din Asociația Militarilor în Rezervă și Retragere în frunte cu colonelul Ioan Lăpădat; general prof. univ. dr. Cristian Troncotă; prof.univ.dr.ing.ec. Nicolaie Georgescu, fost Rector al Universității „Alma Mater” din Sibiu; comandantul Regimentului 46 Sprijin al trupelor NATO din Sibiu, colonel Daniel Gheondea; preot militar Adrian Drăgușin; profesor Constantin Catrina, fost Inspector general al Inspectoratului de Invățământ al județului Sibiu; dr. Teodor Ancuța, fost președinte al Bursei din Sibiu; Mircea Bițu, director general al Casei de Presă și Editură TRIBUNA și mulți alții.

Doina Jalea, jurnalist de frunte al României contemporane, fost cadru didactic al Facultății de jurnalism din Sibiu, cu regretul nonparticipării, trimite cu acest prilej câteva rânduri din care desprindem următoarele aprecieri: „Ștefan a fost un domn al iubirii, al iubirii de Hristos și de neamul său, un domn care a condus țara cu Dumnezeu, căci fără el nimic nu putea face, avându-l sfătuitor și duhovnic pe Daniil Sihastru. Țara i-a fost crucea pe care a purtat-o cu credință și smerenie. Pavăza creștinilor în calea păgânătății i-a fost misiunea încredințată de Dumnezeu, iar sfintele biserici pe care le-a ctitorit, au fost sigiliul pe sufletul etnic și destinul cosmic al românilor, pe care atât de mult i-a iubit. Cum să nu-ți fie dor de un astfel de conducător de țară ?”

Spiritul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a reunit în această zi: poporul prin prezența masivă a dreptcredincioșilor, biserica prin preacucernicii preoți și armata – prin toate categoriile de militari strâns uniți în jurul unei valori eterne pe care mulți au încercat și încearcă și astăzi să o distrugă, dragostea de acest pământ sfânt locuit neîntrerupt din antichitate și până în contemporaneitate de un popor cu o neclintită credință în Cel de Sus.

La finalul manifestărilor este rostită rugăciunea „ca Dumnezeu să binecuvânteze România și poporul român”

Legătura indestructibilă dintre armată , biserică și enoriași a continuat prin agapa derulată la ospitalierul restaurant „Galant” unde s-a servit o masă delicioasă și un pahar de licoare, atât de apreciate de domnul Moldovei.

Lucian Giura

FOTO: Răzvan NEGRU

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.






comentarii
7 comentarii

Exceptional! Felicitari!
Marius
04.07.2023 18:27
Biserica ortodoxă de pe Calea Poplăcii este construită contrar uzanțelor ortodoxe! În mod normal, altarul tuturor bisericilor ortodoxe este construit cu fața spre est. Ori biserica de pe Calea Poplăcii ere altarul orientat spre vest.
În altă ordine de idei, acest articol este scris la comandă, un pupincurism. Cine citește articolul își va da seama de această constatare.
martor ocular
05.07.2023 03:25
Într-o noapte cu lună plină, la orele trei diminiața, atunci când un om „normal” se odihnește , maidanezii latră la astrul ceresc ! Așa să-ți ajute Dumnezeu !
Pentru insomniacul de la ora 3!
05.07.2023 09:00
Din ,,corectitudine politică ,, Biserica de pe Poplăcii s-a orientat... încotro bate vântul !
martor auricular
05.07.2023 13:49
Trăim vremuri de restriște, dar patriotismul romanesc încă nu a murit! Felicitări pentru organizarea impecabila a unui astfel de eveniment!
Mihai
06.07.2023 08:57
Mai curand pitic decat Mare .Daca toti asasinii si curvarii au fost sfinti,atunci garantat a fost si maria-sa .
buricea
07.07.2023 21:39
Tie nu ti-e rusine, sa vorbesti asa, maimuta fara coada? Toti neavenitii, toti habarnistii care nu ati pus mana pe o carte de istorie va inghesuiti sa batjocoriti istoria noastra. Toti ateii si elgebeteii va aruncati poalele-n cap cand este vorba de credinta. Daca nu aveti carte, cel putin un pic de rusine sa aveti? Daca nu aveti credinta, cel putin un pic de bun simt? Chiar nimic, zero, nada, gol, pustiu in capul si in sufletul vostru?
@ buricea
08.07.2023 14:17
Din aceeasi categorie
Comunicat de presa

EVENIMENT TV
VISA MEDICA
visa medica
adi eco
Licitatie publica