Tribuna
Picătura de Carte |
O lectură „antifonică” a lui Shakespeare
Pr. Constantin NECULA
577 vizualizari
O lectură „antifonică” a lui Shakespeare

O frumoasă surpriză livrescă ne oferă iubitorilor de lectură Adrian Papahagi. Sunt apărute două volume ca două inimi curajoase: Shakespeare interpretat de Adrian Papahagi. Sonete. Romeo și Julieta (Polirom, 2020, 141 pg.) și Shakespeare interpretat de Adrian Papahagi. Visul unei nopți de vară. Cum vă place (Polirom, 2020, 132 pg.). Pentru cei care i-au răsfoit opera, deloc de neglijat, surpriza este estompată în ce privește treptele parcurse până acum. E suficient să descoperi sobrietatea din Boethiana Medievalia (București, Zeta Books, 2010) sau Wyrd. Ideea destinului în literatura engleză veche (Eikon, Cluj, 2014) precum și parte din studiile despre cartea ori manuscrisele medievale pentru a-l redescoperi în aceste „catehisme de sens” prin care ne aduce Bardul Absolut- căci nu este altul asemeni lui- mai aproape de înțelegere. Efortul Lui Adrian Papahagi este cu atât mai plin de frumusețe cu cât ne aduce la îndemână un comentariul literar dar și unui de contextualizare etică, de pedagogie socială a operei Marelui Will. Ba chiar, în unele pagini, sentimentul că parcurgi pagini de teopoetică de o rară afinitate cu patristica este viu și face lectura plină de bucurie. Nu-s cărți de povestit. Nici nu ai avea cum. Dar te aduce în lumea poemului veșnic al inteligenței umane pusă în slujba idealurilor veșnice ale lumii: amor mort-amor etern, sonetul ca antifon unei cunoașteri aproape apofatice a iubirii, sublimitatea manierismului estet care vindecă fractura etică, nebunia umană atenuată și verbul care convertește comedia fantastică într-o remarcabilă omilie morală. Tendința imediată a fost să recitesc textele matrice. Pentru că un astfel de comentariu te întoarce- vechi exercițiu de artă medievală a retoricii- la izvorul dintâi- textul propus repovestirii. Când am călcat străzile din Stratford-upon-Avon, locul nașterii și așezării în odihnă a lui William Shakespeare ,mi-am încărcat retina nu doar cu locuințele-locaș ale vieții sale- inclusiv ferma de unde avea să o ia de soție pe Anne Hathaway (în 1582) – ci și cu tonusul unei cetăți ce nu-și uită omul-simbol. Sentimentul născut din citirea- nu tocmai în tihnă, e drept- celor două cărți pe care Adrian Papahagi ni le dăruiește a fost unul de completare a unei fotografii inspirate de lumină. Pentru tânăra generație și pentru noi- care încă iubim personajele așa cum sunt ele, fără corijarea lor de corectitudinea politică- comentariul Papahagi descoperă artefactele unei culturi necesare. Aceea a interpretării și cunoașterii, fără rezervă în limbă ori cunoașterea mentalității, unui Om-operă. Fără de care, îndrăznesc, lumea ar fi fost mult mai săracă. Două volume de terapie în vindecarea de prostie, nebunie și mediocritate. Și un Adrian Papahagi întors în ceea ce bucură: mentalitatea verticalității culturale. Unde este imbatabil.





Din aceeasi categorie
Sevis - din Marginimea Sibiului

Somarest

venactiv

Comunicat de presa policrom

Vacanta Eurotrip
info
Palatul Brukenthal Avrig
PORTAL MEDICAL
Postare anunturi
Licitatie publica

accentmedia