Tribuna
SEVIS
Picătura de Carte |
O carte despre... cărți și Carte
Pr. Constantin NECULA
806 vizualizari
O carte despre... cărți și Carte

În urmă cu șapte ani, îmi cer iertare așadar pentru întârzierea prezentării, a apărut la Editura Muzeul Municipiului București, lucrarea Danielei Lupu intitulată „Tiparul și cartea din Țara Românească în Epoca Domniilor Fanariote (1716-1821)” (ediția a doua, revăzută și adăugită, 2014, 432 pg.). Inițial o teză de doctorat – prezentată în cadrul Facultății de Istorie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, în 2009, fiind publicată ca atare (Casa Editorială Demiurg, Iași) – lucrarea a beneficiat de o reeditare și pentru aceea că multe din colecțiile particulare de carte au intrat în depozite publice sau expozițiile specializate și de aici în circuitul istoriografic. Muzeograf la Muzeul Județean Buzău (1994-2005), Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (2005-2006) din București și apoi la Muzeul Municipiului București (din 2007), autoarea a acumulat experiența unei lecturi specializate, fundament unei lucrări de excepție. Sunt analizate 311 cărți, broșuri și diverse imprimate care au ieșit de sub teascurile celor șapte tipografii din București, două de la Râmnicu-Vâlcea și a celei de la Buzău – o geografie a tipăriturii de invidiat pentru multe provincii europene – dovedind dinamica extraordinară a unui proces de culturalizare ale cărui urmări se vor resimți în întreaga noastră istorie. Interesant apare și procesul trecerii cărții din manuscris în ediție, multe impresionante până astăzi, făcând din imprimare un adevărat act de artă și cultură. Aprecieri asupra lucrării ne oferă Prof. Univ. Dr. Ioan Caproșu (Membru de onoare al Academiei Române) în Prefață (pp. 8-9). Lucrarea poate fi urmărită în desfășurarea sa logică prin parcurgerea cuprinsului: Capitolul I. Izvoare și istoriografie (Izvoare, Istoriografie, pp. 26- 44); Capitolul II. Tiparul și cartea în politica Domnilor Fanarioți (Scurtă incursiune istoriografică; Profilul cultural al domnilor fanarioți; Reformarea sistemului educațional; Patronarea tiparului autohton, pp. 45- 65); Capitolul III. Organizarea activităților tipografice (Reglementarea activităților tipografice. Monopolul și cenzura; Tehnica tipografică. Utilarea atelierelor și procurarea materialelor; Meșteșugul tipografic. Însușirea meseriei, angajarea și salarizarea tipografilor, pp. 66- 92); Capitolul IV. Tipografiile (Tipografia de la mănăstirea Tuturor Sfinților (1716-1720); Tipografia de la mănăstirea Sf. Sava (1715-1719); Tipografia Școlii Văcăreștilor (1741); Tipografia Mitropoliei (1728-1819); Tipografia Domnească (1745- 1746); Tipografia grecească (1767-1769); Tipografia grecească a fraților Lazaru (1783-1784; 1789); Tipografia privilegiată de la Cișmeaua Mavrogheni (1817- 1821); Tipografia de muzică bisericească a lui Petru Efesiul (1820); Tipografia Episcopiei Râmnicului (1724- 1819); Tipografia fraților Dimitrievici (1819); Tipografia Episcopiei Buzăului (1743-1747; 1767- 1768) și „Tipografiile” închiriate și tentativele de înființare a unor tipografii, pp. 93-161); Capitolul V. Editarea textelor (Finanțarea tipăririi; Editorii; Proiectele editoriale eșuate, pp. 162-178); Capitolul VI. Redactarea textelor (Autorii; Traducătorii; Corectorii; Îngrijitorii de ediție; Prefațaatorii; Pregătirea textelor pentru tipar, pp. 179-298); Capitolul VII. Tipărirea textelor (Organizarea tipăririi; Tirajele, durata și costurile de tipărire; Studiu de caz: Tipărirea Evangheliei din 1750; Tipografii. Meșteri și ucenici; Tipografii gravori și ilustrarea cărților; Administrarea tipografiei, pp. 209-239); Capitolul VIII. Tipăriturile (Tipăriturile sigure și tipăriturile cu existență îndoielnică; Tipăriturile cu adresă editorială incompletă; Numărul total de tipărituri și conținutul lor, pp. 241- 259); Capitolul IX. Difuzarea și circulația tipăriturilor (Modalități de difuzare; Valoarea și prețul; Aria de răspândire, pp. 260-270); Capitolul X. Ipostazele cărții între sacru și profan (Cartea-difuzor al ideilor iluministe; Cartea și Biserica; Cartea și Școala; Cartea și Statul; Cartea și sprijinirea Ortodoxiei; Cartea și lumea, pp. 277- 305). Volumul dispune de un capitol de Concluzii (pp. 306-321) și o Bibliografie atent cumpănită (pp. 323-341). Un aspect deosebit îl constituie arhitectura Anexelor care cuprind liste (cărți vechi cercetate și a tipografilor atestați în Țara Românească în anii 1726- 1821) și tabele de liste cu editorii, corectorii tipăriturilor și tipăriturile din tipografiile amintite, edițiile cărților de cult, o serie de documente și lista ilustrațiilor care însoțesc lucrarea (pp. 342- 416).

O lectură a unei cărți care profesionalizează informația și oferă o iconologie completă a prezenței cărții în cultura românească și prin efortul Domnitorilor Fanarioți, deloc insensibili la efortul acesta de „cărturărie”. Autoarea, un constant cercetător în domeniu, depășește prin acest demers ținta dintâi a lucrării. Devine un „destupător” de izvoare și un inspirator de cercetare în domeniu.






Din aceeasi categorie
Noua ne pasa

publicare anunturi

Somarest

PORTAL MEDICAL

Vacanta Eurotrip
info
Palatul Brukenthal Avrig
Licitatie publica

accentmedia