Continental
Tribuna
Nocrich se aliniază la secolul XXI
Nocrich se aliniază la secolul XXI
Noroiul de primăvară şi căratul găleţilor cu apă vor deveni, în sfârşit, o amintire pentru nocrichenii ce vor avea şi asfalt, şi trotuare, şi apă la robinet. În urma proiectelor implementate, cu bani europeni şi româneşti, comuna Nocrich se aliniază secolului al XXI–lea şi, dacă toate lucrurile merg bine, va exista o infrastructură modernizată.
Pe la jumătatea drumului dintre Sibiu şi Agnita dai de Nocrich, o comună ce îşi leapădă „hainele” prăfuite pentru unele noi, pentru cana­lizare şi apă curentă, pentru drumuri asfaltate între satele comunei. În ultimii patru ani, aici au fost demarate lucrări de modernizare a infrastructurii, de la drumuri şi canalizare la şcoli şi cămine culturale. „Când am fost ales primar, ştiam că noi, comunitatea din Nocrich, am rămas în urmă faţă de celelalte comune şi în primul rând m-am gândit la infrastructură, aşa că mi-am concentrat aten­ţia spre asfaltarea drumurilor, spre introducerea apei şi canalizării, spre modernizarea căminelor culturale şi a şcolilor”, spune Ionel Vişa, primarul comunei Nocrich.

Apă şi canalizare pentru Nocrich şi Hosman, pe bani europeni

Pe fonduri europene vor avea reţea de apă-canal locuitorii din Nocrich, Hosman, Ilimbav şi Marpod, iar până la acel moment nu mai e mult de aşteptat pentru că lucrările au fost executate în proporţie de 70-80% şi vor finalizate până la jumătatea acestui an. „Înainte de 2008 s-a înfiinţat o asociaţie de dezvoltare între Nocrich şi Marpod pentru a implementa  proiectul de introducere a apei potabile şi a canalizării în două localităţi din fiecare comună: Nocrich şi Hosman, respectiv, Ilimbav şi Marpod. Ne-am apucat de treabă, am prins finanţare pe fonduri europene, şi am demarat proiectul. Acum suntem la faza de execuţie”, spune Ionel Vişa.
Ce s-a făcut? În Nocrich şi Hosman sunt terminate lu­crările de introducere a conductei de apă şi canal pe artera principală, bazinele de apă sunt făcute în ambele localităţi, iar la staţia de epurare se lucrează pentru introducerea liniei de curent electric. „Stâlpii sunt aduşi, avem avizele nece­sare şi în câteva zile se finali­zează lucrarea. Costul e în jur de 3 miliarde lei vechi”, preci­zează primarul Vişa. Staţia de epurare e comună pentru toate cele patru localităţi cu­prinse în proiect şi se află în Hosman.
Următoarea etapă? Racor­darea la apă şi canal pentru fiecare familie. „În Nocrich sunt făcute racordările la apă şi canal pentru 160 de familii. De asemenea, pentru că în pro­iectul pe fonduri europene nu sunt prevăzute câteva străzi pentru intro­ducerea canalizării, iar apa e prinsă ca investiţie numai pe străzile principale, am avut discuţii cu o firmă pentru a pregăti docu­mentaţia şi pentru a continua lucrările astfel încât până la sfârşitul lui 2012 să avem apa şi canalul funcţionale. Facem demersuri să introducem apa potabilă şi în Fofeldea, dar acesta e un proiect pe resurse proprii.”

Asfalt şi trotuare                 nou-nouţe

Primii metri de drum i-a asfaltat primarul Vişa în 2008: erau 200 metri neasfaltaţi pe drumul ce leagă Hosmanul de drumul Sibiu-Agnita. În 2010, în bugetul comunei au fost prinşi 2,5 miliarde lei vechi şi  s-a reuşit asfaltarea drumului care duce la Fofeldea: „Sunt 3,5 km pe care am turnat primul strat, cel de mixtură asfaltică; trebuie să turnăm şi stratul de uzură pentru că asfaltând drumul doar cu mixtură, acesta se degradează mai uşor. Pentru a-l proteja am pus intredicţie la tonaj mai mare de 8,5 tone”, precizează primarul din Nocrich.
În 2011 alte două proiecte de asfaltare au fost propuse pentru finanţare: pentru drumul ce leagă Ţichindealul de DJ Sibiu-Agnita şi pentru drumul ce leagă Nocrich de Ghijasa de Jos. A fost aprobată asfaltarea celor 5,5 km spre Ţichindeal şi a fost turnat primul strat de mixtură asfaltică. Nici Ghijasa de Jos nu a fost uitată şi s-a demarat un alt proiect pe fon­duri guvernamentale: „Proiectul a fost avizat şi ni s-au alocat 10 miliarde lei vechi. Au avut loc licitaţii organizate de   Bucureşti şi sperăm să se facă şi această lucrare.” La capitolul lucrări ce vor fi demarate în curând, Primăria Nocrich trece asfal­tarea Drumului morii, cu o lungime de 900 metri.
Trotuare nou-nouţe? Da, au locuitorii de pe strada Români din Nocrich încă din 2010. „E adevărat că prin lucrarea apă-canal s-au răsturnat toate străzile, dar vom face asfaltări de trotuare doar după ce aceste lucrări se vor încheia. Ideea mea este să asfaltez toate stră­zile din toate satele co­munei – acesta este punct pentru man­datul următor de primar, dacă voi fi ales”, adaugă Ionel Vişa.

Grădinţe, şcoli şi cămine culturale

Proiectul pe fonduri euro­pene, demarat împreună cu comuna Marpod, este unul complex, fiind structurat pe mai multe componente: introdu­cerea reţelei de apă-canal, mo­dernizarea drumurilor, com­ponentă socială şi compo­nentă culturală. În consecinţă, în paralel cu lucrările de apă-canal, la Nocrich se lucrează şi la dezvoltarea unui centru de tipul „`coală după şcoală”. Acesta va fi găzduit de fosta clădire a grădiniţei din loca­litatea Nocrich şi lucrările de aici se apropie de sfârşit: „Avem aparatura necesară, am anga­jat personal de specialitate, iar lucrările de amenajare a spaţiului sunt aproape gata. Investiţia s-a ridicat la aproxi­mativ 600 milioane lei vechi. În acest centru vor fi găzduiţi aproximativ 20 de copii”, precizează primarul Vişa.
Şi pentru că am pomenit de vechea clădire a grădiniţei, trebuie spus faptul că prichin­deii din Nocrich s-au mutat în casă nouă, adică într-o gră­diniţă nou-nouţă, dotată cu toate cele necesare şi... cu multe jucării. Investiţia de aici a fost de 10,5 miliarde lei vechi.
Investiţia în cele mai tinere generaţii ale comunei nu s-a limitat la Grădiniţa din Nocrich: pentru că şcoala mică din Nocrich era retrocedată, autorităţile locale au făcut demersuri să o cumpere în rate eşalonate pe trei ani, iar acum comunitatea e proprietara şcolii. În paralel, în anul 2009 s-a finalizat introducerea în­călzirii centrale pe gaz, la şcoala mare din reşedinţa de comună.
Investiţii în infrastructura culturală? În Ghijasa de Jos unde căminul cultural era pe jumătate dărâmat, acesta a fost reabilitat şi din 2010 aici există gresie, faianţă, uşi şi geamuri termopane, iar pe lista lucrurilor de făcut este trecută moder­nizarea grupului social. În 2011 a fost reabilitat şi Căminul Cultural din Fofeldea: „Am pornit de la acoperiş, am tras curent electric, am montat geamuri şi uşi termopane, gresie, faianţă, am pus gard, am făcut grup social. În 2008, când a văzut domnul Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, dezastrul de la cămin, ne-a atras atenţia. În 2011 a revenit şi ne-a spus: <Acum da, zic şi eu că aveţi cămin cultural>”, spune primarul Ionel Vişa.
Şi în Ţichindeal au fost demarate, în 2011, lucrările de reabilitare a Căminului Cultural, iar de curând au fost reluate, aşa că în maxim o lună, ţichin­delenii vor avea un cămin funcţional. „Bineînţeles că mai sunt lucrări de făcut. E nevoie de bucătării bine dotate, de săli frigorifice, dar e un trend bun. În Nocrich am reuşit să cumpărăm căminul cultural din localitate: plata se face tot în rate, pe trei ani. Rata anuală e de 30.000-31.000 euro, dar putem face demersuri de reabilitare a lui - acesta e punct pentru următorul mandat”.
nnn Dincolo de lucrările văzute precum construirea de grădiniţe noi, asfaltarea dru­murilor şi introducerea reţelei de apă-canal, Nocrichul se măsoară şi în bani „nevăzuţi”, adică în bani care s-au cheltuit pentru noul PUG al comunei, pentru topografierea şi împăr­ţirea a 490 de hectare de pă­mânt în păşunat, fânaţ, teren arabil, teren neproductiv sau în eforturile care se fac pentru asigurarea păşunatului şi pen­tru noii crescători de animale din comună, în întabularea te­renului de păşunat al comunei.
Rezultatele se vor vedea în perioada următoare, când, de pildă, tinerii vor putea primi teren pentru a-şi construi case: „PUG-ul în vigoare a fost făcut în 2003 şi este valabil zece ani. Lucrăm la noul PUG şi sperăm să fie gata în toamna acestui an. Vrem să extindem extravilanul satelor cu 25-30% pentru fiecare localitate ca să putem da oamenilor locuri de casă, dar nu vom mări impozitele pentru aceste terenuri  până când nu se construieşte pe teren. La Hosman avem deja un proiect în derulare pentru locuri de casă: lucrăm la întabularea acestui teren, apoi îl vom dezmembra şi îl vom da tinerilor care vor să-şi ridice case. Ne costă vreo 70.000 lei noi, sunt bani care nu se văd, aşa cum se vede asfaltul sau reţeaua de canalizare”, pre­cizează primarul Vişa.


Un parc de joacă pentru copiii din Nocrich şi 28 de locuinţe sociale -  se numără printre proiectele primarului Vişa.




comentarii
6 comentarii

Ura!!A inceput campania electorala.Pe principiul nu conteaza mortul importanta -i pomana sa votati fericiti!!
dorin
19.03.2012 07:29
In 1965 am fost repartizat de ministerul agriculturii sa muncesc in aceasta comuna mare si frumoasa.Am lucrat 3 ani. Ani in care mi se pare ca am trait raiul pe pamint.In acel timp dupa parerea mea existau in comuna,40% romani 40% sasi si 20%tigani ce traiau intr-o armonie perfecta.Am auzit ca nu mai e picior de sas in Nocrich. Pacat-mare pacat.
berbecaru
19.03.2012 09:11
acum ţiganii sunt 70%, căsătoriile mixte rom
crăcănel pentru berbecaru
19.03.2012 10:48
Vişa, ar trebui să vorbeşti şi despre proiectele pe care le ai
gheorghiţă
19.03.2012 10:52
In Ghijasa de jos dupa cum ati promis, din acest an ar trebui incepute lucrarile la drumul respectiv.va rugam sa va tineti de promisiune.nu se vede nici o miscare.
nocrih
19.03.2012 11:03
de ce a trebuit sa puneti 2 poze cu primaru' ?
D
19.03.2012 19:54
Din aceeasi categorie
Muzeul Brukenthal

Publica anunturi

Vacanta Eurotrip
info
Apa Canal
Licitatie publica

accentmedia