Tribuna
Jidvei
Muzeu-cetate Axente Sever - Frauendorf
Muzeu-cetate Axente Sever - Frauendorf

Iată că încă o carte, dedicată mai ales axentenilor, vede lumina tiparului: Muzeul Cetate: Axente Sever – Frauendorf: Un deceniu de activitate (2009-2019). Cartea este scrisă de inimosul octogenar Ioan Gabor, inițiatorul și fondatorul Muzeului-cetate din Axente Sever - Frauendorf, muzeu unic în România. Așa cum anunță și titlul, este un volum despre cei zece ani (nn. - 11) de activitate muzeistică și de promovare a patrimoniului imaterial, de colaborare deosebită cu autoritățile și cu consătenii, români și sași deopotrivă. Cartea este prefațată de preotul Gerhard Servatius-Depner din Mediaș, care îi aduce un binemeritat elogiu autorului. În prefața volumului, dl. Servatius-Depner face cunoscut cititorilor faptul că s-a reînviat obiceiul sașilor de KronenfestSerbarea Coroanei (Roata), ce se ținea după datină (asta înaintea emigrării masive a sașilor) în jurul zilei Sfinților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie). Menționa că acest obicei s-a păstrat doar în trei locuri din țară.

După prefață, autorul ne prezintă în germană și română Das Siebenbürgen Lied=Cântecul Transilvaniei, un cântec solemn închinat plaiului secular al Transilvaniei – o „mândră țară cu puteri și bogății”, un tărâm de „graiuri diferite-n fel și ton”, dar în care „rugăciunile unite urcă limbile-mpărțite spre dumnezeiescul tron”. Un cântec ce este - așa cum scria prof. univ. dr. Gh. I. Manolache - „adânc ancorat în istoria și imaginarul de pe Târnave”, pe un text al filologului german și redactorul săptămânalului Siebenbürgisches Wochenblatt Leopold Maximilian Moltke (1819-1894), pe o melodie de Johann Lukas Hedwig (1848). Traducerea de excepție a cântecului (în română) îi aparține poetului și traducătorului Dan Dănilă.

            În Cuvânt înainte, autorul specifică faptul că volumul reprezintă o valorificare a unor mărturii trecute și prezente ale comunității săsești și românești, o evocare a trecutului milenar al satului Axente Sever, aducând calde mulțumiri Excelenței Sale domnului Reinhart Guib, episcopul Bisericii Evanghelice C. A. din România, recunoștință soților preoți Hildegard și Gerhard Servatius-Depner, mulțumiri doamnei Ilse Constantin-Seidner și familiei Uwe și Maria Draser.

Cartea aduce mărturii arheologice descoperite în sat și  împrejurimi, expuse în muzeu: un lustruitor de vase din eneoliticul dezvoltat, monede romane și groși polonezi de argint din perioada regelui Ioan Cazimir, o secure de luptă din fier (sec. XV-XVI), un creițar din 1665 din timpul lui Leopold I, alte monede din care una de la împăratul Hadrian din anii 117-138 d. Hr. , 563 de denari romani de argint (271 îHr. -49 î. Hr.), 200 de denari romani republicani, 20 de kosoni ș. a.

Comuna Axente Sever, din Țara Vinului - Weinland, are în componență localitățile Axente Sever, reședința comunei, Agârbiciu - Arbegen și Șoala – Schaal. În aprilie anul curent (2020), s-au împlinit 715 ani de la prima atestare documentară a satului, sub denumirea de Villa possesoio Asszonyfalva (15 aprilie 2305), alte mențiuni documentare apărând, într-un registru din Arhiva Vaticanului. Numele localității, ce apare în izvoare cu transcrieri diferite - Assonyfalva, Villa Dominarium, Frauendorf, Franderf, Frâua - se schimbă după numele marelui pașoptist Axente Sever, originar din aceste locuri. 

Evoluția demografică este prezentată de la stabilirea primelor familii de români în zonă, apoi în timpul Împăratului Iosif II; primele date românești de care dispunem privind populația, sunt de la episcopul Inocențiu Micu-Klein (1692-1768), când la 1733, în Frâua erau 205 români, toți greco-catolici în stil bizantin. Autorul oferă și date privitoare la evoluția populației săsești dintr-o istorie a Brașovului din anul 1532 (pomenind de 84 de gospodării); alte date statistice sunt furnizate dintr-un document din 1806, care atestă existența a 120 de locuințe cu 520 de persoane, un document de la 1819 -  163 de gospodării locuite de 815 sași; alte recensăminte sunt cele desfășurate în anii 1880, 1910, 1930, 1941, 1948, 1980, 1992, 2000, 2002 - ultimul numărând 2197 persoane, din care 92,6% sunt români.

Sunt date repere despre colonizarea sașilor, folosind ca sursă, o publicație a doamnei Monica Vlaicu despre Universitatea săsească a (Convergențe transilvane, 2000, p. 4); specifica că popularea s-a  început încă din timpul regelui Geza al II-lea, extinsă până în a doua jumătate a veacului al XIII până în Valea Târnavei Mari.

Biserica atestată în anul 1322 este construită în stil gotic, fiind plasată în mijlocul satului și, un amănunt mai rar întâlnit, turnul-clopotniță este plasat deasupra corului. Chenarul de piatră al ușii sacristiei este unul dintre cele mai frumoase elemente de sculptură gotică târzie.

În continuare, Ioan Gabor ne oferă date despre vecinătățile săsești și formele de întrajutorare, prevăzute în statute, Richtag-ul (zi a judecății), tabla vecinătății, lada vecinătății și chiar și steagul arborat în momente importante din viața comunității. Nu uită nici de Frății, în care băieții și fetele primeau confirmarea a doua Duminică după Paști. Derulează și secvențe din Revoluția Română din 1848-49, specificând că trupele armatei austriece au fost încartiruite la Frâua în martie. După alte informații cuprinzătoare despre serbări, aspecte legate de învățământ, cultural-artistice și sportive, Ioan Gabor trece la personalitățile satului, a căror memorie o cinstește cu onoare.

Un capitol-omagiu i l-a rezervat olandezului ing. Ton van Rijen (1934-2016), ocrotitor ideal și financiar al muzeului și cetățean de onoare al satului, de a cărui familie îl leagă duioase și trainice amintiri, în truda unită a facerii muzeului. Ideea inițială a fost de restaurare exemplară a cetății fortificate de la Axente Sever și de augmentare a funcționalului,  vital pentru posibilitatea inițierii de circuite turistice, plus un punct de informare turistică. Inaugurarea spațiilor destinate muzeului și a camerelor de oaspeți a avut loc în ziua de 2 mai 2009. Evenimentul a fost mediatizat: Dna Christel Țopescu-Ungar a prezentat evenimentul pentru emisiunea în limba germană de la TVR 1, iar dna Beatrice Ungar a scris un articol documentat în Hermannstädter Zeitung din 8 mai 2009, cu titlul Modellhaftes Sanierungskonzept/ Un concept de restaurare cu valoare de model etc.  Antoine van Rijen, și soția lui, Gabi Teodorescu, au continuat să se ocupe de muzeu, prin idei generoase și sprijin energic, ducând renumele frumuseții și bogăției moștenirii milenare dincolo de granițele țării. Evident că ajutor și participare s-a primit și din partea Bisericii Evanghelice și a Excelenței sale Dr. Christoph Klein și a familiei de preoți Servatius-Depner ș. a. Lucrarea aduce înaintea ochilor cititorilor personalitățile satului, primul fiind Axente Sever, dar doar succint prezentate, nu ca în monografia comunei, în care le-a prezentat mai pe larg.

Finalul lucrării cuprinde, pe lângă bibliografie, lista donatorilor, impresii din Cartea de onoare și ilustrații din muzeul-Cetate și exponate din muzeu, între care din colecția valoroasă a autorul, aparte este desaga tatălui, Ioan Gabor sr., participant la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918. Pe lângă cărțile pe care le-a scris, vrednicul Ioan Gabor, alături de soția lui, ne lasă moștenire colecția sa particulară, împreună cu altele, care alcătuiesc minunatul Muzeu-cetate de la Axente Sever!

Ioan Axente (ulterior Axente Sever) a văzut lumina zilei în satul Frîua la data de 15 aprilie 1821, ca întâiul fiu al lui Iacob Axente și al Anei Axente (n. Maxim). Părinții lui erau țărani cu ceva stare, așa că și-au dat copiii la școală după puteri. Axente Sever urmează școala primară la Blaj (1831-1835), își continuă apoi studiile la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, desăvârșindu-și educația la Blaj, la cursuri de nivel superior, adică 2 ani de Filosofie (cu Simion Bărnuțiu) și 4 ani de Teologie. Devine profesor de latină și de română la un pension privat și la Colegiul Sf. Sava din București; aici îl surprinde Revoluția Română: în locuința sa s-a adoptat planul ei.

Revenit în Transilvania într-un moment dificil pentru Revoluția Română de aici, românii pregătindu-se să se înarmeze din cauza teroarei dezlănțuite de nemeșimea maghiară după Adunarea de la Blaj. A participat la Adunarea grănicerilor de la Orlat, din 10-11 septembrie 1848, care a formulat un prim program radical. Participă între 15-25 septembrie 1848 la cea de-a treia adunare de pe Câmpia Libertății, aici întâlnindu-se cu Avram Iancu, sosit și el în fruntea a 10.000 de moți. Tot aici semnează documentul programatic al Revoluției. În prezența a 60.000 de români înarmați, Avram Iancu, Axente Sever, Al. Papiu Ilarian și August Treboniu Laurian au formulat programul românilor, creându-se după model roman 15 prefecturi conduse de 15 prefecți, secondați de viceprefecți și tribuni. Fiecare legiunea trebuia să dea 10.000 de bărbați înarmați. Axente a devenit primul prefect de legiune, Legiunea I din Blaj, remarcându-se ca un veritabil conducător militar și strălucit strateg. În două ori  a depresurat cetatea Alba Iulia (cu o armată austriacă în ea), asediată luni de zile de trupele ungare.

A fost unul din inițiatorii și membru fondator al Asociațiunii ASTRA din Sibiu și deputat în Dieta de la Sibiu (1863-1864). A participat la conferințele Partidului Național Român, în perioada 1869-1884.

S-a retras la Brașov și după o suferință pe patul de spital, la vârsta de 85 de ani, trece în eternitate, în ziua de 13 august 1906. După propria dorință este înmormântat la Blaj, în micul cimitir de lângă Catedrala Mitropolitană greco-catolică, între alți doi sfinți ai neamului, Timotei Cipariu și mitropolitul Alexandru Sterca Șuluțiu. Acest mic medalion dedicat personalității sale se dorește a fi un prolog al evenimentelor viitoare, din anul următor – 2021 –, când vom aniversa bicentenarul nașterii acestui simbol al demnității naționale, Axente Sever (1821-1906) și vom comemora 115 ani de la trecerea sa la cele veșnice.

Irina Racovițan

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Informare bibliografică și Documentare

 

           






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Infinity Ink. Photography

Comunicat de presa

Vacanta Eurotrip
info
Publica anunturi
Licitatie publica

accentmedia