Tribuna
PNL
Model de sistem al protecţiei sociale generalizate văzut de Francisc SZOMBATFALVI – TÖRÖK, candidat PRO România la CJ Sibiu
Model de sistem al protecţiei sociale generalizate văzut de Francisc SZOMBATFALVI – TÖRÖK, candidat PRO România la CJ Sibiu

Sunt Francisc SZOMBATFALVI – TÖRÖK. Am fost timp de 12 ani inspector-şef al ITM Sibiu, cadru universitar, iar de-a lungul a 8 ani am fost consilier judeţean. Acum candidez pentru funcţia de consilier judeţean pe lista PRO România. În locul unei liste cu promisiuni, vă propun o analiză pertinentă a fenomenelor economico-sociale din România. Am optat pentru acest mod de a mă prezenta, deoarece cred că menirea unui viitor reprezentant al comunităţii este aceea de a prezenta alegătorilor concret situaţiile pe care urmează să le îmbunătăţească. Nu ar fi onest din partea mea să vin cu o înşiruire de promisiuni în faţa dumneavoastră, fără a demonstra că înţeleg fenomenele economico-sociale şi că am capacitatea să acţionez în favoarea contribuabilului în deplină cunoştinţă de cauză. Administraţia publică are nevoie de oameni care ştiu şi înţeleg ceea ce spun, nu de promisiuni fără acoperire. Vă propun, aşadar, o analiză, care cred că trebuie să stea la baza oricărui început de drum în administraţia publică. Sunt un om care a acţionat mereu doar în cunoştinţă de cauză, iar dacă vă voi convinge că merit încrederea dumneavoastră, vă asigur că voi milita pentru soluţii sănătoase, care ne vor ajuta să construim durabil.

Motto: “Problemele care există acum în lume nu pot fi rezolvate de minţile care le au creat“ Albert Einstein

Cetăţenii României trebuie să se simtă bine în ţara lor, indiferent de perioadele de evoluţie sau involuţie, care vor urma în societatea responsabilă de soarta lor şi în care sunt factori constituenţi.

Societatea centrată pe muncă poate fi organizată după un model, în care cetăţeanul constituent este în siguranţă, nu poate “cădea“ în afara sistemului de protecţie socială organizat, legiferat şi pus în practică.

Omul, în tripla sa existentă, fizică-psihică-spirituală, contribuabil şi beneficiar al sistemului de protecţie socială, trebuie asigurat că societatea poate să ofere fiecărui cetăţean cele necesare unui trai decent, dacă el munceşte, creează plusvaloare.

Sună frumos, dar economia are trei componente: productivă (formală), subterană (informală) şi speculativă. Dacă economia productivă  are la bază munca formală (adică cea care respectă legislaţia, actele normative), cea subterană poate se bazează tot pe muncă, dar informală, adică cea care nu este la vedere, produce, dar rodul muncii nu ajunge să susţină societatea în ansamblul ei.

Economia speculativă a cunoscut o ascensiune aproape incredibilă în cei 30 de ani de capitalism, cel puţîn bizar. Un raport al Clubului de la Roma, formulat acum câţiva ani, a scos în evident că, dacă cu  40 de ani înainte transferurile bancare erau comerciale în proporţie de 80%, 20% fiind speculative, după 40 de ani doar 3% mai erau comerciale.

În atare condiţii, putem afirma că în societatea bazată pe muncă formală (legală), contribuabil hotărâtor pentru fericirea socială este partea formală a economiei.

Cele descrise mai sus sunt valabile numai când societatea are o stabilitate nedescurajată de războaie (chiar şi biologice) sau de mişcări sociale, manifestate violent, proteste, migraţie, etc.

Provocările economico-sociale şi culturale sunt deosebit de variate. Invoc, pentru exemplificare, una relativ recentă, a parităţii lume reală-lume virtuală şi traiul oferit în aceste lumi.

Din afirmaţiile de mai sus, întrucât nu am spaţiu suficient pentru alte detalii, să înţelegem că ansamblul social nu poate fi “radiografiat” doar pe cicluri electorale pentru a putea construi un sistem efficient pentru decidenţii, responsabili de echilibrul social, atât de necesar siguranţei existenţiale al cetăţeanului onest, în tripletul fizic-psihic-spiritual.

Cele trei puteri în stat: legislativă, executivă şi juridică pot asigura un echilibru dinamic numai dacă au permanent la dispoziţie informaţii, tendinţe şi evoluţii…

În orice caz, trebuie evitate deciziile luate pe baza unor emoţii, informaţii neverificate sau chiar resentimente în nominalizarea subiectului urii în clipa respectivă.

Oamenii, cea mai important avuţie 

Ţara dispune de resurse umane cu minte limpede, inima curată şi deschisă, cu spirit creştin, care pot oferi informaţii certe în orice clipă despre funcţionalităţile sistemului bio-socio-cultural. Condiţia esenţială este că acestor oameni voitori de fericire socială să să li se asigure demnitatea umană şi respectul social.

Am avut noroc pentru că cei care m-au trimis la Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu şi cu cei pe care i-am întâlnit acolo, doritori de cercetare a fenomenelor sociale din acestă lume rapid schimbătoare, în cei 12 ani m-au lăsat şi m-au ajutat în a oferi doritorilor de adevăr, lucrări pe bază de cercetări empirice (zeci de proiecte, lucări aplicative, lucrări ştiinţifice, aplicaţii în premieră pe ţară, etc.)

Dacă aveam şi doritori de situaţii reale din lumea schimbătoare a muncii şi efectele lor asupra echilibrelor sociale, poate azi am fi şi mai determinate să dăruim ceea ce avem mai bun în noi şi altora, care nu aveau nici măcar şansa noastră.

Întorcându-ne la tema enunţată, am realizat, în premieră pe ţară, harta socială a judeţului Sibiu, în care echipa de inspectori sociali ne-au impresionat prin pregătirea lor, dorinţa lor de a ajuta şi prin volumul de muncă depus pentru o cauză dreaptă şi demnă pentru o societate posibilă de reformat. Mulţumesc tuturor şi pe această cale.

Încerc să prezint modelul de protecţie socială pe care am lucrat, cu date certe, de-a lungul a mai mulţi ani, încercând a găsi legităţi posibil de modelat, inclusiv matematic.

Am gândit acest model cu convingerea că resursa umană din România merită respectul cuvenit şi efortul, prezent şi viitor, în solidificarea sistemului, atât de necesar echilibrelor sociale.

Ce înseamnă, de fapt, protecţie socială generalizată

Când enunţăm protecţie socială, lumea are tendinţa de a se gândi la sistemul de asistenţă socială, cu cele două componente: plăti şi servicii sociale. Utilizez în continuare expresia de “protecţie socială generalizată“, pentru un sistem care oferă natural protecţie pentru cetăţean pe tot parcursul vieţii. Aşteptarea de viaţă în judeţul Sibiu fiind de 75 de ani, mă voi referi în continuare la acest interval şi analizez unde şi pe care palier poate fi omul protejat social.

Sistemul de protecţie socială generalizat are următoarele paliere de protecţie: familia, şcoala, munca, şomajul, sănătatea publică, pensia, asistenţa socială.

Familia asigură protecţie pentru copii, iar statul asigură plăţi sociale: indemnizaţie pentru creşterea copilului şi alocaţia pentru copii.

Şcoala: protecţia în timpul şcolarizării şi alocaţia pentru copii.

Munca este palierul cel mai însemnat de protecţie socială pentru angajaţi şi familiile lor.

Şomajul este rezerva de forţă de muncă a pieţei muncii şi mediului de muncă.

Sănătatea publică, din punct de vedere al muncii, este palierul cu însemnătate maximă în refacerea şi redarea forţei de muncă a omului bolnav.

Pensia – este principala protecţie socială a celor pensionaţi, dar care pot fi protejaţi şi prin muncă, evident prin reangajare.

Asistenţa socială, prin plăţi sociale, asigură protecţie pentru o largă categorie de cetăţeni de diferite vârste. De ex. de la şcolari, până la handicapaţi instituţionalizaţi.

Vârsta de muncă este considerată între 15-65 ani. Gradul de ocupare a forţei de muncă în România este de 61,2%. Uniunea Europeană şi-a propus să crească acest grad de ocupare la 75%, care duce implicit la creşterea capacităţii de protecţie a sistemului.

Am publicat mai multe studii despre provocările sistemului de protecţie socială generalizat: provocări demografice, educaţionale, genetice, de sănătate în muncă, provocări în lumea schimbătoare a muncii, provocări spirituale, managementul vocaţional al riscurilor, provocări legislavive, provocările pieţei şi a ale mediului de muncă.

Câteva cifre semnificative ale sistemului de protecţie socială generalizat la nivelul anului 2017:

-    Populaţia după domiciliu a jud. Sibiu: 464.000

-    Populaţia rezidenţă în judeţul Sibiu: 397.000 (100%)

-    Şcolari: 61.350 (15,44 %)

-    Salariaţi activi:                     152.650 (38,4 %)

-    Şomeri:  6.617 (1,66%)

-    Pensionari:  97.809 (24,6 %)

-    Asistaţi sociali: 125.702 (31,63 %), din care 74.887 alocaţie de stat pt. copii ( 18,84 %)

-    Beneficiari ai sist. de sănătate publică: cifra necunoscută, sistem de evidenţă inefficient din acest punct de vedere

-    Marginalizaţi: necunoscută

Din punct de vedere a muncii formale (legale) şi a muncii informale (din 2015), din populaţia rezidenţă de 19,535 mil. a României:

-    Populaţia ocupată: 9,2 mil. (46 %), din care formală 6,3 mil. (31,5%),

-    informală 2,9 mil. (14,5 %)

În concluzie: sistemul de protecţie socială generalizat poate oferi în orice clipă informaţii despre echilibrul societăţii, despre sustenabilitatea protecţiei sociale.

Tehnologia actuală poate permite această chestionare a sistemului, în sistem online, dacă se realizează interconectarea, deci pe orizontală, a diferitelor sisteme informatice ale palierelor sistemului generalizat, paliere care au sisteme organizate pe vertical, bază-centru.

Este esenţială această interconectare pentru decidenţii care au obligaţii legale în acest sens. Din câte ştiu eu, pe baza experienţei anilor precedenţi, petrectuti în apropierea realităţilor acestei societăţi, această interconectare lipseşte - este mereu în stadiul de intenţie.

* PRO măsuri sociale de normalizare a indicatorilor demografici;

* PRO protejarea familiei în efortul de reechilibrare a natalităţii şi a recăpătării capacităţii de autoprotecţie socială;

*PRO  educaţie în familie şi în societate pentru riscurile vieţii;

* PRO educaţie în familie şi în sistemul de învăţământ pentru optimizarea parcursului aptitudinii înăscute??? - aptitudinii educate - abilităţi - atitudini - competenţe;

* PRO educaţie pentru respectul valorilor autentice;

* PRO însănătoşirea pieţei muncii în sensul valorificării la maxim a competenţelor;

* PRO măsuri de trecere de la cultul muncii la cultura muncii;

* PRO recăpătarea demnităţii prin muncă;

* PRO educaţie în sensul înţelegerii statutului de şomer, viitor lucrător conform dinamicii sociale;

* PRO educarea concepţiei faţă de sistemul de sănătate publică, ca o şansă de revenire în piaţa şi mediul de muncă;

*PRO  întărirea sistemului de evidenţă reală a bolnavilor în termeni reali;

* PRO asistenţa socială oferită de stat fără a afecta demnitatea umană;

* PRO măsuri de europenizare a binelui public.





comentarii
2 comentarii

Nelu, lasa-i pe altii, mai experimentati, mai tineri. Vezi-ti de pensie...
ion
17.09.2020 11:00
Succes domnule Torok, aveți destulă experiență și maturitate ca să faceți ceva pentru oraș ! Ad aspera per astra.
Comisarul Maigret
17.09.2020 18:24
Din aceeasi categorie
Forumul German

qhouse sibiu

Palatul Brukenthal Avrig

sevis

Vacanta Eurotrip
info
publicare anunturi
Licitatie publica

accentmedia