Sfântul Prooroc Ilie nu va uita nici în acest an de ziua lui, pentru că, aşa cum se întâmplă de vreo şase ani buni, Com­plexul Naţional Muzeal ASTRA, prin Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA şi Galeriile de Artă Populară organizează cu câteva zile înainte de 20 iulie, Nedeia de Sfântul Ilie. Evenimentul se va desfăşura în perioada 14 - 15 iulie, în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului şi urmează întocmai paşii vechiului obicei pastoral, specific unei regiuni muntoase. Termenul de "ne­deie" "se trage" din slavonul "nedělja", care denumeşte o zi de duminică şi de sărbătoare, legată de calen­darul vieţii pastorale, prilej cu care lumea satului organiza întâlniri, petreceri şi târg.

Mâncare şi meşteşuguri "pe viu"

Petrecerea şi voia bună specifice vechilor nedei se vor simţi timp de două zile şi în muzeul sibian, aşa cum s-a întâmplat la toate cele cinci ediţii precedente ale eveni­mentului. Cu toate acestea, organizatorii promit pentru acest an o abordare puţin diferită a conceptului. Din dorinţa de a ieşi măcar cu puţin din tiparele ediţiilor anterioare, ediţia cu numărul VI a nedeii de Sfântul Ilie se va orienta mai mult spre conceptul de animaţie culturală. Aşadar, clasicul târg va fi transformat în spaţiu de interacţiune meşter - public şi de promo­vare a meşteşugurilor artistice tradiţionale. În muzeul din Dumbrava Sibiului olăritul, privit de consumatorul de artă populară sau de vânătorii de handmade strict din prisma decorativului, îşi va descoperi latura practică, trainică a vaselor de lut confecţionate de meşterii Leş Gavril din Baia Mare şi Farcaş Gabor din Ungaria. Cei doi vor desfăşura în cele două zile de târg, un adevărat atelier culinar, unde vor demonstra tehnica gătitului pe foc deschis prin prepararea tradiţionalului gulaş unguresc, întru bucuria gurmanzilor. Tot pentru gurmanzi şi pentru toţi cei ce iubesc tradiţiile sau vor să-şi amintească de "puiul târgului" din copilărie, Zsu­zsana Varga, venită de la Odorheiu Secuiesc, va orna­menta "pe viu", în atelierul său demonstrativ, zeci de turte în formă de inimioară, cu sau fără oglindă la mijloc.
Gulaşul şi turtele dulci în formă de inimă nu sunt, însă, singurele elemente cu care se vor întâlni cei ce participă la nedeia de Sfântul Ilie din acest sfârşit de săptămână, pentru că ei o pot admira pe Rodica Berghezan, iconar din Sibiu, pictând icoanele pe sticlă cu tema Sfântul Ilie, pe Florin Poptean din Bucureşti, care va susţine un atelier demonstrativ cu decorarea obiectelor de lemn sau pe Maria Bădălan, rudar din Băbeni, judeţul Vâlcea.

O veritabilă serbare câmpenească

Mult iubite de comunităţile în care se desfăşurau, nedeile nu ţineau cont de hotare, unele numindu-se chiar „târg de două ţări”. Astfel, după tradiţia nedeilor din zona Munţilor Retezat, Şureanu sau Parâng, păstorii de pe cei doi versanţi se întâlneau, la mijloc, pe culme, pentru a celebra atât miezul verii, cât şi mijlocul sezonului pastoral. Aceste întâlniri vor fi reconstituite la nedeia din această săptămâ­nă, prin intermediul Ansam­blului Folcloric „Ciuleandra” al Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa din Târgovişte, care vine să întâmpine corul de mineri din Corna, prezenţi la vernisarea gospodăriei din localitatea omonimă.
În încercarea de a reconstitui datinile şi obiceiurile tradiţio­nale ce se mai păstrează în co­munităţile tradiţionale, nedeia din acest an se va transforma într-o veritabilă  serbare câm­penească, după tot tipicul acestora, cu târg, mâncare pregătită în aer liber, joc şi voie bună, desfăşurate în poieniţa dintre Complexele de Industrii textile şi hidraulice de la Rucăr şi Polovragi, în apropierea scenei de pe lac. Tot acest tablou va fi animat, în cele două zile, în diverse locaţii de pe întreg cuprinsul muzeului în aer liber, de spectacole folclorice susţi­nute de Ansam­blul “Ciuleandra” al Centrului Judeţean de Cultură din Târgovişte, judeţul Dâmboviţa, condus de maestrul coregraf Gheorghe Văduva.
Specialiştii consideră că nedeile au legături cu cele­brarea unei sărbători precreş­tine, dedicate zeului focului şi al soarelui. Prima atestare docu­mentară a unei nedei păstoreşti este din anul 1373, pentru ca, în timp, ea să asimileze şi alte funcţii: schimbul de produse, hora şi „prima scoatere la horă a fetelor”, reunind, totodată, românii de pe versantele carpatice.