Tribuna
„Malmkrog”, filmul lui Cristi Puiu, filmat în castelul din Mălâncrav – Sibiu, a ajuns la Festivalul de la Berlin
Sorana MAIER
2040 vizualizari
„Malmkrog”, filmul lui Cristi Puiu, filmat în castelul din Mălâncrav – Sibiu, a ajuns la Festivalul de la Berlin
© Răzvan Banciu/site-ul de turism al județului Sibiu

Filmat în castelul Apaffi din satul Mălâncrav din județul Sibiu, cel mai recent film al regizorului român Cristi Puiu, „Malmkrog”, a fost inclus în Encounters, una dintre secțiunile de la Berlinale.

„Noua operă a lui Cristi Puiu va deschide această galerie caleidoscopică. Călătorie în timp și gândire, Malmkrog este o lucrare majoră, un tur de forță al cuvintelor și al punerilor în scenă, o frescă care fascinează cu precizia și inventivitatea”, scriu organizatorii Festivalului Internațional de la Berlin.

Pelicula a fost filmată în satul Mălâncrav, a cărui denumire veche era Malmkrog, în castelul deținut pe vremuri de familia de grofi Apafi.

Filmul este regizat de Cristi Puiu, scenariul fiind realizat tot de el și de Vladimir Solovyov.

„E sfârșit de decembrie, iar la conacul familiei Apafi, trecut demult în proprietatea unor nobili înrudiți cu familia Rurikovici, câțiva aristocrați s-au întâlnit pentru a petrece Crăciunul împreună. Sunt cinci la număr, și fiecare pare să aparțină unei alte lumi. Olga, cea mai tânară dintre ei, se ocupă cu editarea de cărți religioase; Nikolai, logodnicul Olgăi, e filosof; Ingrida este soția generalului Andrei Nikolaevici Shatilov; Edouard este un politican în ascensiune; Madelaine este o celebră pianistă. Undeva, într-unul dintre dormitoare, ultimul descendent al familiei Apafi - bătrân, orb și obligat să stea la pat din pricina unei paralizii - se află sub îngrijirea unei sore medicale. Imediat după micul-dejun, cei cinci se întorc la obișnuita lor partidă de whist și la veșnicile discuții, care îi sunt asociate în mod tradițional. De-această dată, însă, controversa pe care o stârnește titulatura de armată întru-Hristos nu pare să conducă la un consens oarecare, ba dimpotrivă, ia proporții, se ramifică, deschizând noi și noi teme, continuându-se în timpul prânzului și intrând în impas la ora ceaiului”, este descris subiectul filmului pe site-ul Cinemagia.

MALMKROG by Cristi Puiu - extract 1 from Shellac films on Vimeo.

 

FRAGMENTE DIN ISTORIA MĂLÂNCRAVULUI


Satul de clăcași trecut în proprietatea nobililor maghiari și germani

 

Mălâncravul este atestat documentar în anul 1305, apărând în documente ca un sat de clăcași aflat în proprietatea familiei nobiliare maghiare Apafi și apoi trecând în proprietatea familiei Bethlen și ulterior a contesei Susanne Haller.

„În 1340 comuna şi terenul înconjurător au devenit proprietatea familiei princiare Apafi, doi dintre membrii acestei familii conducând Transilvania în sec. XVII. Prima atestare documentară a satului Mălâncrav datează din anul 1305, apărând ca un sat de clăcaşi, aflat în proprietatea familiei Apafi. Împreună cu alte câteva sate unde se aşezaseră de asemenea arendaşi saşi, această comunitate aparţinea unui teritoriu care a fost oferit de împăratul maghiar nobilior săi sub forma unui comitat. Aceste pământuri se aflau între scaunele săseşti libere din Sighişoara, Mediaş şi Cincu. În anul 1775 Mălâncrav, împreună cu alte proprietăţi ale familiei Apafi, trece în proprietatea familiei nobiliare Bethlen printr-un decret regal. Ultimul proprietar al acestui sat a fost contesa Susanne Haller. În acea periodă a existat o singură casă zidită în afara reşendinţei nobiliare, restul caselor fiind de lut sau de lemn”, potrivit unui istoric al Mălâncravului postat de Fundația „Mihai Eminescu”.

 

Mihai Apafi, principele ce bea o vadră de opt cupe de vin pe zi și repara ceasuri

 

În 1496, domeniul Dumbrăveni este stăpânit de familiile Bethlen, Fejerdi și Apafi, după care în anul 1645 are loc o nouă împărțire a domeniului Dumbrăveni între Apafești, iar lui Boldisar Apafi îi revine moșia Mălâncrav și 10 case cu iobagi români la Dumbrăveni, potrivit Wikipedia. Mihai Apafi I primește via din Mălâncrav și o treime din iobagii români de la Hundorf și Ernea.

Mihai Apafi a fost conducătorul Transilvaniei între anii 1601 și 1690. „Domnia lui a adus însă şi un răgaz de relativă linişte pentru principatul Transilvaniei, cu numeroase beneficii pentru locuitorii acestuia. El a sprijinit educaţia, tipărirea cărţilor şi baterea de monede. A fost aspru judecat pentru unele dintre pasiunile lui, cum era cea pentru orologii şi patima alcoolului, dar și pentru numeroasele procese și condamnări de vrăjitorie ce s-au înregistrat în timpul domniei lui”, scrie portalul Memoria Urbis.

S-a născut în anul 1632 în Ibașfalău – Dumbrăveniul de acum, s-a căsătorit în 1653 cu Anna Bornemisza, iar apoi din 1661 a fost impus de otomani ca principe al Transilvaniei.

Viața sa, din care cronicarii spun că nu au lipsit vitejia și credința, a fost însă marcată de patima alcoolului.

„Principele însuşi bea câte o vadră de vin şi nu se îmbăta, doar îşi scotea de pe cap căciula căzăcească de catifea şi, de parcă ar fi transpirat, aşa se ridicau de pe creştetul său aburii vinului, după care continua să bea şi mai mult”, potrivit memorialistului Péter Apor, citat de Memoria Urbis.

 

Vizitele lui Apafi la Sibiu

 

Vizitele lui Mihai Apafi la Sibiu sunt consemnate în Cronica lui Emil Sigerus.

În 16 decembrie 1661, el notează faptul că pleacă principele Mihai Apafi care a stat câteva zile în oraș, apoi în 22 iulie 1663 vine din nou la Sibiu și rămâne până în 5 august.

În anul 1670, comunitatea sibiană avea să plătească 3.700 de guldeni pentru cele două zile cât a poposit Mihai Apafi în oraș. În 1686, la jumătatea lunii mai, Mihai Apafi trimite la Sibiu, de la Alba-Iulia patru tunuri mari și muniție, în 30 noiembrie principele se refugiază în Sibiu cu șapte unități de soldați, iar apoi principele Apafi și suita sa părăsesc orașul în 27 august 1686. Apafi revine la Sibiu în 23 octombrie 1687 și rămâne până la finalul lunii.

 

 






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

ADR CENTRU

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Licitatie publica

accentmedia