Pe 23 ianuarie 2024, de la ora 14, la Palatul Brukenthal – Sala cu coloane, se va lansa volumul "Sobrietate și stil în moda transilvăneană a secolelor XVIII-XIX", de Raluca Maria Frîncu și Raluca Maria Teodorescu. Invitaţi la eveniment sunt prof.univ.dr. Mihaela Grancea şi dr. Răzvan Pop. 

Catalogul Sobrietate și stil în moda transilvăneană a secolelor XVIII-XIX își propune să atragă atenția asupra unei populații (etnii) care a influențat pozitiv – nu numai prin moda pe care o impune – istoria poporului român. Vedem ce avem de asimilat / învăţat, dar și ce am transmis implicit sau explicit. Din acest joc s-a născut un dialog creativ și un concept greu de explicat pe scurt: Muzeul Naţional Brukenthal. Este un exemplu evoluat de simbioza spirituală și de relaţii interetnice fără cusur.
Deși legată de transformările economice, istorice și culturale, istoria vestimentației este în strânsă legătură cu evoluția condițiilor sociale, a modului de viață, a ideilor politice, dar nu ține cont de granițe; ea se diseminează și de dezvoltă independent de toate acestea. Strâns legată de moravurile societății, moda evoluează în funcție de nivelul de dezvoltare social, care permite oamenilor să-și înlocuiască vestimentația înainte de a fi uzată.
Ace de voal, paftale şi cingători din aur şi argint bătute cu pietre preţioase, costume şi accesorii vestimentare, toate sunt semne ale dezvoltării economice pe care o atinseseră saşii din Transilvania în secolele trecute. Conservatori și având la bază o lume construită pe reguli stricte, susținute de statutele de breaslă și vecinătate, sașii transilvăneni au preluat și adaptat elemente din vestimentaţia occidentală, creând o societate în care, alături de sobrietatea specifică spiritului german, îşi face simțită prezența stilul specific modei apusene.
Elementul care asigură liantul între costum și accesoriile sale este constituit în acest fericit caz de portretele de epocă din colecțiile Galeriilor de Artă ale Muzeului Național Brukenthal. Portretele patriciatului săsesc constituie un important capitol de artă transilvăneană, surprinzând evoluţia picturii laice din secolul al XVII-lea până la începutul secolului al XIX-lea, dar şi transformările sociale şi din domeniul mentalităţilor ce le-au acompaniat. Tablourile constituie o sursă bogată de documentare, totuşi amănuntele privind fibra, tehnicile broderiei, materialul, nu pot fi relevate de imaginea unui tablou, fapt care justifică importanţa acordată colecţionării costumelor şi accesoriilor vestimentare.
Acestea sunt motivele demersului nostru de a aduce în prim plan unele dintre cele mai spectaculoase elemente de vestimentaţie şi podoabă din lumea patriciatului săsesc din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, păstrate în colecţiile Muzeului Naţional Brukenthal.