Reuniţi la Versailles, savanţi din 57 de ţări au ajuns la concluzia că definiţia kilogramului trebuie schimbată, motiv pentru care au aprobat în unanimitate redefinirea unităţii internaţionale de măsură pentru masă, kilogramul. 

Din 1889, cilindrul din aliaj de platină (90%) şi iridiu (10%), cunoscut sub denumirea de Prototipul Internaţional al Kilogramului, a reprezentat etalonul unităţii de măsură pentru masă. În cadrul Conferinţei generale pentru greutăţi şi măsuri, experţii au aprobat, în unanimitate, noi definiţii pentru Sistemul Internaţional de unităţi de măsură (SI), anunţă agerpres.ro.
Prototipul din platină şi iridiu pe baza căruia era stabilită masa de un kilogram va fi retras, după ce delegaţi din 57 de ţări au aprobat vineri, la Versailles, noile reguli de stabilire a sistemelor de măsurare, pe baza unor calcule care iau în considerare constante fundamentale.

Rezultatul votului a fost întâmpinat cu aplauze, mulţi oameni de ştiinţă considerând că participă la un moment istoric, în care umanitatea a renunţat la o legătură concretă între prezent şi trecut. Chiar dacă, decizia nu va avea nicio urmare pentru majoritatea oamenilor, cântarul pe care îl foloseşte fiecare în baie sau la supermarket fiind acelaşi în continuare, faptul că bazele de raportare pentru calcularea unităţii de măsură în cazul masei a fost reformulat este echivalat cu o mini-revoluţie, arată presa din Hexagon, potrivit Mediafax.

Votul a fost propus delegaţilor de la Versailles, după ce cercetările din ultimii ani au stabilit că instrumentele folosite în mod curent pentru calcularea masei au pierdut în greutate, în urma folosirii repetate, aşa că standardul nu va mai avea la bază un obiect fizic, ci constante fundamentale, arată Asociated Press.
Prototipul internaţional al kilogramului este păstrat într-o cameră etanşă de la sediul BIPM (Bureau international des poids et measures).
Până în prezent, kilogramul, ca unitate de măsură a masei, era definit ca egal cu masa prototipului în Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură. Cum obiectul original este considerat de o importanţă uriaşă, specialiştii au folosit mai multe copii ale acestuia.

Problema a fost că, cel mai recent, când a fost comparat cu aceste copii de lucru, kilogramul original s-a dovedit un pic mai greu decât acestea (5/100 de milioane mai greu). Explicaţia era că fiecare copie pierde câţiva atomi de metal de câte ori este aşezată pe un cântar.

Definiţia nouă pentru kilogram, valabilă din 20 mai 

Noua unitate internaţională de măsură a masei va intra în vigoare în 20 mai 2019 şi va fi definită pe baza calculelor cu ajutorul constantei lui Planck, o constantă fundamentală care exprimă, în fizica cuantică, relaţia dintre energie şi frecvenţa unor particule precum fotonii.
Noua definiţie aduce kilogramul în rând cu metrul, care până în 1960 avea la bază prototipul ''metru-etalon'' confecţionat din metal, dar care acum este măsurat cu ajutorul vitezei luminii în vid.

Redefiniri şi pentru mol, amper, kelvin

Trei dintre cele şapte unităţi de măsură de bază din sistemul internaţional - molul, care măsoară cantitatea de substanţă, kelvinul, care măsoară temperatura, amperul, care măsoară curentul electric - sunt, de asemenea, redefinite pe baza unor constante fizice fundamentale. Calculele vor fi bazate pe constanta Planck, pe numărul lui Avogadro şi pe constanta Boltzmann.
Candela, care măsoară intensitatea luminii, şi secunda, unitate de bază pentru timp, au fost, de asemenea, recalculate - asemenea metrului - pe baza unor constante.

"Astăzi marcăm un punct de cotitură în definiţia unităţilor din sistemul internaţional", a spus Sebastien Candel, preşedintele Academiei Franceze de Ştiinţe, în deschiderea şedinţei care a aprobat revizuirea.
Oamenii de ştiinţă spun că noile standarde vor fi mai stabile şi vor permite măsurători mai precise în domenii precum industria farmaceutică sau cercetarea care vizează schimbările climatice.
Prototipul Internaţional al Kilogramului, un cilindru cu dimensiunile 39 de milimetri lăţime şi 39 de milimetri înălţime, este păstrat cu grijă, încă din 1889, la Biroul Internaţional pentru Greutăţi şi Măsuri (BIPM), în apropiere de Paris, într-un seif special care nu poate fi deschis decât în prezenţa tuturor oficialilor care deţin fiecare câte o cheie.
În 1977, William Phillips, un fizician laureat al premiului Nobel, a argumentat necesitatea redefinirii Prototipului Internaţional al Kilogramului pe scena unei conferinţe de specialitate. 

• "Dacă aş ţine în mâini adevăratul kilogram, atunci amprentele depuse pe acest kilogram i-ar creşte masa, dar, bineînţeles, nu îi poate creşte masa pentru că acesta este, prin definiţie, un kilogram. Asta ar însemna că voi toţi aţi fi mai slabi!", le-a spus fizicianul celor prezenţi.

Valorile existente ale kilogramului şi ale altor unităţi redefinite nu se vor schimba. Noile definiţii, care vor intra în vigoare în luna mai, au fost calculate pentru a le păstra neschimbate.