Odată cu "intrarea în pâine" a crizei economice, s-au diversificat şi metodele de ţepuire a naivilor porniţi în căutarea peştişorului de aur. După limuzinele oferite - chipurile - de una dintre reţelele de telefonie mobilă, după câştigarea telefoanelor mobile şi a unor sume importante de la un lanţ de magazine, escrocii au revenit la o reţetă mai veche, despre care am scris în urmă cu aproape doi ani: maşinile de cusut vechi. "Colecţionar german, cumpăr maşini de cusut mărci germane Zingher, Singer, Naumann, Gritzner, Fenix, Pfaff. Ofer 45.000 - 50.000 euro, plata pe loc": aşa sună anunţurile lipite pe stâlpii din oraş.
La prima vedere, pare că într-adevăr, ţi-a pus Dumnezeu mâna în cap. Singura condiţie, să deţii o maşină de cusut pe care să fie inscripţionată una dintre aceste mărci.

"Bune siua, stimat domn"

Visându-te deja cu cei 50.000 de euro în cont sau cu limuzina la scară, suni la numărul de telefon din anunţ. Aceeaşi voce de acum doi ani, cu un puternic accent german, probabil adaptat de vreun românaş: "Bune siua, stimat domn". A, uitasem să vă spun că, pentru a fi mai convingător în ochii naivilor, "germanul" nostru a aşezat în colţul din dreapta - sus stema Uniunii Europene. Vasăzică afacerea e binecuvântată de mămuca Europa. Intru imediat în joc şi îi spun bărbatului de la celălalt capăt al firului că o verişoară are o maşină de cusut Singer cu seria cutare (luată la întâmplare de pe Internet) şi că aş dori să ştiu dacă doreşte să o cumpere. Povestea de acum doi ani se repetă: "Stimat domn, sunaţi inapoi în douăzeci minute, ca să verific eu la computer dacă este valabil seria". Închid. Încep să anticipez escrocheria, seamănă teribil cu scenariul de acum doi ani. Revin după douăzeci de minute; ceea ce bănuiam se confirmă. "Maşina dumneavoastră este original, fabricat la Budapesta şi are o jumătate de serie la care celălalt jumătate se află pe o altă maşină care este la un domn Moldovan Vasile din Sebeş Alba, de la care am cumpărat o statuie foarte valoros acum o lună. Eu pot să cumpăr numai ambele maşini, aşa că dumneavoastră trebuie să vorbiţi cu domnul Moldovan se veniţi amândoi la sucursala centrală a BCR luni dimineaţă la ora 10: 30 şi eu vă dau banii pentru cele două maşini. Împreună, ele fac 90.000 euro. Dumneavoastră 45.000 şi domnul Moldovan 45.000", îmi recită poezia "colecţionarul german". A, faţă de acum doi ani, trebuie să recunosc că şi-a mai şlefuit puţin scenariul: mi-a cerut numele, mi-a făcut programare pentru luni dimineaţă şi mi-a spus că se numeşte Werman Rudolph şi este director al muzeului din Frankfurt; nişte date care miros a baliverne de la o poştă, de la care ţeparul nostru aşteaptă rezultate bune.

"Doamna Moldovan" cea dezinteresată

Intru în jocul filierei de ţepari şi sun la "domnul Moldovan", care e de fapt doamna Moldovan, internată în spital, cu o voce suferindă, jucând rolul femeii simple, care n-are noţiunea banului. "Da, o fost domnu din Germania acum o lună la noi, am mers la bancă de ne-o dat banii pe o statuie. Eu am maşina de cusut, da e a lui socru - miu şi el mi-o zis să o dau la ziar cu 9.000 de euro. Soţul meu îi plecat în Spania, eu îs internată în spital", îmi toarnă povestea actriţa de la Sebeş. Insist: "Păi haideţi cu ea la Sibiu, pentru că luaţi 45.000 de euro pe ea, sunt o mulţime de bani, n-are rost să o vindeţi cu 9.000". "Nu pot, domnule dragă să viu, că io îs bolnavă, socru-miu o zis să o dau, dacă vreţi să veniţi să o luaţi, îmi daţi 9.000 pe ea şi o vindeţi după aia. Eu o vând azi dacă nu cu 9.000 şi gata". După aproximativ o oră, te sună "colecţionarul" şi te întreabă dacă ai rezolvat cu domnul Moldovan şi dacă poate ştampila contractul tău, pentru a-ţi da banii luni. O manevră prin care încearcă să te grăbească să cumperi maşina de la doamna Moldovan, chiar azi. Odată cu creşterea mizei la 90.000, naivul ar fi tentat să plătească cei 9.000 de euro, să ia maşina - soră şi să le valorifice apoi pe ambele cu 90.000, suma oferită de "colecţionarul german" care te aşteaptă la bancă. În realitate, cei care au dat anunţul nu cumpără, ci vând maşini de cusut, la un preţ mult peste cel real, folosindu-se de o escrocherie ieftină, cu încheieturi şubrede. Traseul e simplu: dai un anunţ în care spui că achiziţionezi maşini de cusut vechi, Slavă Domnului, destule, prin poduri şi debarale, lăsate moştenire de bunici şi străbunici. Cei care deţin "mult căutatele" exemplare sună la numărul din anunţ şi li se spune într-o română stricată că maşina are o "soră" într-un orăşel apropiat, iar el, colecţionarul german le cumpără doar împreună, cu 90.000 de euro. Suni la proprietarul "suratei" într-ale cusutului şi un alt actor de ocazie îţi oferă un "chilipir": "Ia-o tu cu 9.000 şi o vinzi cu 45.000, pe mine nu mă interesează". Ăsta e mesajul. Dacă nu pui cap la cap lucrurile, dai fuga şi scoţi din pământ, din iarbă verde 9.000 de euro, convins că vei avea un profit de 81.000, luni dimineaţă, când colecţionarul din anunţ va veni să faceţi tranzacţia. În realitate ai luat o mare ţeapă, ai cumpărat o maşină de cusut cu 9.000 de euro, adică la un preţ de vreo douăzeci de ori mai mare decât cel real. Cu toate că a mai fost semnalată, escrocheria continuă, dirijorii văzându-şi liniştiţi de treabă.