Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România s-a constituit în 1990, istoria organizațiilor de presă începând în noiembrie 1871, când s-a organizat primul congres al presei din România; știați că în 1883 a luat ființă Societatea Presei? Cine studiază istoria presei, îi regăsește în Comitetul de Administrație pe Dimitrie August Laurian (1846-1906) - fiul fofelzanului August Treboniu Laurian (fondator al publicației „România Liberă”) și pe poetul Mihai Eminescu (reprezentând ziarul „Timpul”). A fost ales președinte Bogdan Petriceicu Hașdeu (de la „Revista nouă”), acesta dându-și demisia în urma intervențiilor lui Mihai Eminescu! Reperele istorice ale tuturor organizațiilor de presă poate fi descoperit pe site-ul web al Uniunii: www.uzpr.ro.

În deceniile postdecembriste, U.Z.P.R. a fondat o structură densă de filiale în toată România, filiala Sibiu fiind organizată de cotidianul TRIBUNA, singura instituție de presă sibiană - persoană juridică - ce respectă și recunoaște Statutul și Regulamentele U.Z.P.R., viziunea, valorile și codul deontologic al jurnalistului. În plan județean, din paginile cotidianului toți cititorii îl cunosc pe Dan Frâncu (corespondent Tribuna, din Avrig) sau pe Ilarion Bârsan (corespondent Tribuna, din Agnita), doi jurnaliști cu experiență, care informează periodic populația județului cu știri locale.

Zilele trecute, am primit o lucrare din partea unui vechi prieten, descoperind că domnul Ion Mihai Ionescu este singurul ziarist profesionist din Mediaș și membru al filialei Sibiu a U.Z.P.R. În lucrarea „UNDA DE ȘOC Dialoguri esențiale de ION MIHAI IONESCU” am lecturat scurta biografie; am aflat că este licențiat al Facultății de Istorie-Filosofie (Universitatea București, 1984) și autorul a peste 700 de articole, reportaje și editoriale, în presa scrisă locală, zonală și centrală, respectiv a peste 2100 de emisiuni, interviuri și documentare de radio și televiziune. Din lucrarea domniei sale (din 2017) am descoperit că a fost câștigător al Galei Jurnalistului anului 2010, primind două premii din partea Clubului Amiralilor din România (2014-2015), opera sa - cu cele 10 volume publicate (interviuri, poeme de carbon, poeme graffiti, poeme necenzurate, poeme antisociale, etc) - ocupând aproape un raft de bibliotecă. Cunoscut mai mult sub pseudonimul Jimmy Ionescu, jurnalistul medieșan are o carte de vizită publicistică impresionantă: debutul în poezie l-a făcut în revista-soră TRIBUNA (Cluj-Napoca, 1977), ulterior publicând poezie și proză în diverse reviste din țară - Viața studențească (1983), Obiectiv (1990-1996), Radical (Sibiu), Obiectiv (redactor șef), Ecou (editor coordonator), TV AS (redactor 1995-2005), Radio Ring (1998-2000), NOVA TV (din 2004), etc.

În contextul internațional actual și cunoscându-i întreaga experiență acumulată în mass-media și în mod special pasiunea pentru istorie - lucrarea „Bătălia pentru Mediterană. 1941” fiind celebră -, Centrul Cultural TRIBUNA îi face o invitație publică: organizarea unei întâlniri cu cititorii sibieni, la sediul redacției TRIBUNA. Tema propusă: „2024 - BĂTĂLIA PENTRU MEDIAȘ!”, o dezbatere publică, pe care o dorim constructivă și dinamică, invitația lansând-o deja și jurnaliștilor medieșeni Cornel Fugaciu, Mircea Hodârnău și Angela Păucean. Menționăm că întâlnirea are și scopul de a constitui filiala U.Z.P.R. Mediaș, ținutul Târnavelor meritând prezentat corespunzător în singurul cotidian al județului!

Aici, se cuvine a menționa că Centrul Cultural TRIBUNA nu-și propune a reconstitui „LUMEA LUI BANCIU”, jurnalistul sibian Radu Banciu (născut la Șeica Mare, în 16 martie 1970) - vedetă TV a presei neconvenționale -, fiind renumit pentru comentariile controversate, sancționate de Consiliul Național al Audiovizualului. Știați că Uniunea Europeană anchetează dezinformarea răspândită de influenceri? Îngrijorată de marele impact al creatorilor de conținut și marketingul de influență, din rețelele sociale - de la sănătatea fizică și mintală până la politică și răspândirea dezinformării - U.E. ia în considerare dezvoltarea unui cod etic pentru influenceri; în ancheta Uniunii Europene se constată că venitul global pe marketingul de influență este de cca 20 miliarde euro, 97% dintre influenceri publicând postări cu conținut comercial, din aceștia doar 20% recunoscând că este publicitate. Pentru toți cei care doresc să ni se alăture în demersul nostru, amintim că în celebrul Cod Deontologic al jurnaliștilor români se specifică explicit: « (...) Profesia de jurnalist este una de tip creativ, într-un univers continuu și fără limite, de angajament total, de mare responsabilitate și de risc major. Jurnalistul nu este un grefier într-un tribunal al faptului de viață, nici un judecător al acestuia, ci un artist al transpunerii și transcrierii realității dinamice și foarte complexe, adică a faptului de viață, evenimentului, situației, prin intermediul cuvântului scris, vorbit sau exprimat prin imagine, în informație și, prin tezaurizare a acesteia, în cogniție. El este un slujbaș al cunoașterii, al adevărului și nu al interesului, indiferent de ce natură ar fi acesta. Azi, mai mult ca ieri, jurnalismul este o omniprofesie, un spațiu dens, sublim, dinamic și, deopotrivă, groaznic și extrem de periculos, unde jurnalistul se află în starea GLP (gata de luptă permanent), cu pixul pe țeavă și creierii în celula de alarmă. Nu întâmplător, una dintre cele mai reduse speranțe de viață se află în rândurile piloților de pe supersonice și ziariștilor. (...)». Colegul nostru Jimmy Ionescu scria în cartea sa: „la început a fost cuvântul”! Și tot domnia sa răspunde:

„În spatele unei întâlniri memorabile dintre o întrebare și un răspuns stau de multe ori pasiunea, documentarea temeinică, studiul individual și apetența pentru viața socio-culturală. Stăpânirea aceluiași tip de limbaj, raportarea la același tip de gândire și la același set de valori, folosirea acelorași coduri de comunicare facilitează un dialog savuros, care se leagă după fiecare frază, se clădește temeinic, câștigând încredere și prestanță. Un dialog consistent poate da naștere unor trăiri cu totul și cu totul speciale, poate evoca anumite momente încărcate de dramatism sau poata da naștere unor mărturisiri, în premieră”. La nivelul Universității Lucian Blaga din Sibiu, Facultatea de Științe Socio-Umane a integrat această activitate în Departamentul de Asistență Socială, Jurnalism, Relații Publice și Sociologie!

Mai sunt studenți care visează să facă carieră, în domeniu? Unde sunt cei care își doresc să devină creatorii spațiului public virtual, formatori ai opiniei publice, sau „câinii de pază ai democrației”?

Marius HALMAGHI