Tribuna
Interviu cu arh. Gheorghe Pătrașcu despre Sibiu, ca municipiu polarizator O dezvoltare pur speculativă parazitând infrastructura …?
Interviu cu arh. Gheorghe Pătrașcu despre Sibiu, ca municipiu polarizator  O dezvoltare pur speculativă parazitând infrastructura …?

În 17 aprilie PUG-ul Sibiu preliminar ar fi trebuit să intre în faza actualizării și revizuirii, astfel încât documentul strategic să fie înaintat pentru avizare și adoptarea finală. Un anunț al Primăriei Municipiului Sibiu a amânat termenul până în 30 aprilie a.c., toți cei interesați putând consulta documentația la Centrul de Informații pentru Cetățeni, respectiv a depune propuneri privind îmbunătățirea PUG preliminar.

La încheierea dezbaterilor publice i-am solicitat un interviu arhitectului Gheorghe Pătrașcu, domnia sa cunoscând foarte bine municipiul Sibiu și având o mare experiență în domeniul urbanismului. Menționăm că arh. Gh. Pătrașcu este consilierul personal al primarului Astrid Fodor (din 2018), după o bogată experiență în funcția de director general al Direcției Generale de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, dar și de arhitect șef al Bucureștiului (2008-2016).

Interviul se dorește o trecere în revistă și clarificarea unor chestiuni sesizate în timpul dezbaterilor publice.

Reporter (1): Care considerați că sunt principalele impedimente (inclusiv legale și de urbanism) în edificarea Sibiului ca pol de dezvoltare având în vedere că este un municipiu de rang II, iar pe site-uri web și în social media, apare o prevedere prin care acest tip de municipii nu pot constitui zone metropolitane?

Răspuns - R1: Conform legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajarea teritoriului național - Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități, zona metropolitană este o zonă constituită prin asociere, pe bază de voluntariat, între marile centre urbane și localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată, la distanțe de până la 30 de km, între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri. În legislația românească folosirea termenului de zonă metropolitană, este oarecum abuzivă. De fapt nu este importantă denumirea, important este modul în care aglomerările umane mai importante reușesc să coopereze în teritoriu cu localitățile cu care se învecinează. Asocierea intercomunitară este posibilă și nu are importanță dacă se numește sau nu metropolitană, dar fiind posibilă doar pe bază de voluntariat, se blochează de multe ori în procesul de negociere între unitățile teritorial administrative.

Deoarece asocierile de acest tip nu sunt reglementate suficient din punct de vedere al luării deciziilor aceste negocieri se împiedică de multe ori în „șantajul” exercitat de localitățile cu oportunități importante de dezvoltare și care este datorat tocmai vecinătății cu localitatea dominantă și orgoliul „metropolei”, care se simte folosită.

Revenind la Sibiu, acesta este oricum un pol de dezvoltare, problema este că în opinia mea nu își valorifică suficient oportunitățile pentru a căpăta o importanță zonală mai mare. De fapt nici nu cred că aspirația de a deveni pol foarte important de dezvoltare trebuie să fie un scop în sine, ci mai degrabă creșterea calității vieții urbane.

În cazul Sibiului una din cauzele problemelor de dezvoltare, dar nu singura, este lipsa cooperării între municipiu, Șelimbăr și Cisnădie. Cele două localități au avut o dezvoltare pur speculativă parazitând infrastructura de educație, sănătate și economică a Sibiului, ceea ce a creat în mare parte problemele de trafic actuale.

Reporter (2): Care sunt noutățile PUG-ului preliminar (față de PUG 2011), la modul general și cum soluționează problemele din domeniul sănătății și culturii? 

R2: În faza actuală de revizuire a PUG-ului putem constata că deși s-a mers, cum era normal, pe o continuitate a prevederilor care și-au demonstrat oportunitatea și eficiența, s-au propus o serie de prevederi noi cu scopul eliminării deficiențelor sesizate pe parcursul aplicării reglementărilor din 2011 până în prezent. S-a urmărit simplificarea tipurilor de zone funcționale față de versiunea 2011. S-a optat pentru comasarea sau reducerea unor anumite tipuri de zone funcționale ce difereau foarte puțin din punct de vedere al reglementărilor și indicatorilor prevăzuți iar aplicarea lor nu era de natură să genereze diferențieri semnificative. Sunt prevăzute reglementări mai flexibile cu privire la funcțiunile admise - se pune accent pe mixitate funcțională, pe lângă funcțiunea dominantă. Sunt prevăzuți indicatori ușor mai ridicați în zonele ce nu se intenționează a fi restructurate pentru a răspunde situației din teren, în cazurile în care indicatorii propuși atunci erau inferiori celor existenți, făcând practic dificile chiar și intervențiile minore.

Sunt propuse unele zone de dezvoltare cu indicatori mai crescuți. S-au revizuit delimitările zonelor funcționale, a Zonelor Construite Protejate, prin reașezarea de limite de parcele sau axe de drumuri. S-a propus o abordare mai flexibilă, dar a nu se înțelege neapărat permisivă! Această abordare necesită o înțelegere și o aplicare mai asumată din partea administrației publice. S-a revizuit încadrarea și delimitarea zonelor verzi propuse în 2011 pe proprietăți private, fără o analiză aprofundată a costurilor și implicațiilor juridice și sociale. În cazuri limitate s-au făcut propuneri de expropriere, dar în general s-a urmărit încadrarea în zone funcționale prevăzute cu indicatori mai buni decât fostele zone verzi Va, Vs, Vt, etc. care să permită anumite investiții private, dar care în același timp să permită și o proporție semnificativă de spațiu verde cuplat cu dotări de agrement și servicii. Acest tip de abordare îl consider inovativ și posibil de aplicat chiar la nivel național dacă ar fi consolidat printr-o inițiativă legislativă, care ar elimina conflictele juridice generate de aplicarea legii spațiilor verzi. S-au actualizat și corectat regimul de proprietate asupra terenurilor, în limita informațiilor disponibile. O noutate importantă este faptul că Planul urbanistic general va fi redactat într-un sistem de informații geografice (GIS), ceea ce va permite o mult mai eficientă stocare și analiză a datelor și deci implicit emiterea cu mai multă acuratețe, eficiență și mai rapid a unor acte administrative.

Reporter (3): Ce exemple de succes (din Europa și România) privind parteneriatul public-privat, considerați că pot fi prezentate și implementate în municipiul Sibiu? 

R3: Parteneriatul public-privat este o cooperare între sectorul public și cel privat și poate îmbrăca foarte multe forme: asocierea în participațiune, concesiunea simplă de terenuri sau servicii sau concesiunea mai sofisticată de servicii și lucrări etc. Principiul de bază al unui astfel de parteneriat este acela ca fiecare dintre părți să obțină câștiguri pe care altfel separat nu le-ar putea obține, adică principiul win-win. O categorie foarte importantă în economiile de piață o constituie proiectele urbane, mai ales cele de anvergură, realizate pe principiile parteneriatului public-privat. Parteneriatul public privat este o modalitate ideală de a suplini deficitul cronic de finanțare publică.

Deoarece Sibiul, ca majoritatea orașelor din România este aproape de epuizarea resurselor patrimoniale de business, sprijinirea inițiativei private prin parteneriate înțelepte poate fi o sursă importantă de venit. Există însă și posibilitatea unor parteneriate public-public în care entități ale statului deținătoare de patrimoniu pot coopera cu primăriile în beneficiu reciproc. De altfel, succesul unor mari proiecte urbane cum ar fi spre exemplu „Rive gauche” la Paris este legat de existența unor societăți de economie așa zis mixtă. În aproape treizeci de ani în care s-a urmărit cu consecvență un plan de urbanism care ar putea fi echivalat cu un Plan de urbanism zonal românesc, dar mai elaborat, s-a transformat o zonă industrială semiabandonată și un imens triaj de cale ferată între gara Austerlitz și limita administrativă, într-un cartier superb cu 20.000 de locuitori, 60.000 de salariați și zece hectare de spații verzi.

În România pot fi date câteva exemple reușite de parteneriate public-privat, dar de foarte mică anvergură, cum ar fi de exemplu „Parcajul Universitate” din București. Sunt cu siguranță mai multe dar nu le cunosc în detaliu.

La nivel de România pot însă da exemple de eșecuri lamentabile, cum ar fi proiectele „Esplanada” sau „Dâmbovița Center”, fosta Casă Radio. Aceste nerealizări se datorează atât unor neclarități juridice dar și incapacității administrative a autorităților de a administra mari proiecte urbane și ingerințelor politice.

Reporter (4): Când credeți că Sibiul va putea fi capitala verde a Europei și care ar fi principalele obstacole, cunoscut fiind eșecul candidaturii Brașovului?

R4: În ultima perioadă Sibiul a făcut progrese remarcabile în gestionarea spațiilor verzi, atât în ce privește întreținerea, dar și în ce privește noi amenajări: parcul Belvedere, amenajarea Lacului lui Binder, malurile Cibinului în proximitatea pistei de biciclete, proiectul de regenerare a parcului Sub Arini, spațiile verzi din ansamblurile rezidențiale, deschiderea pentru public a serelor din Lazaret etc. Revizuirea planului urbanistic general are în vedere o serie de măsuri și propuneri care vor consolida politica orașului în domeniul spațiilor verzi. Personal cred că acțiunea de a candida pentru capitală verde a Europei nu trebuie să devină  un obiectiv formal cu scopuri propagandistice așa cum s-a întâmplat până acum cu candidaturile altor orașe din România. De fapt marea problemă a României nu este neapărat calitatea spațiilor verzi amenajate ci problemele de mediu care sunt criterii importante de calificare.

Chiar dacă comparativ cu alte orașe românești din punct de vedere al calității aerului, al gestionării și reciclării deșeurilor etc. Sibiul stă bine, dacă ne comparăm cu alte orașe europene o să constatăm că mai avem lucruri de făcut și nici contextul național nu ne ajută prea mult. Personal cred că dacă se propune un astfel de obiectiv trebuie să fie asumat profesionist printr-un program care să fixeze repere tehnice și temporare prin care să demonstrăm de unde am plecat și unde am ajuns, pentru a satisface cu șanse mari criteriile de calificare. Apreciez că într-un orizont de patru, cinci ani Sibiul ar putea candida cu succes și nu formal într-o astfel de competiție.

Reporter (5): Considerați necesar și oportun ca vechiul Spital Franz Joseph (fondat la 1857) și aleea principală a Cimitirului Municipal Sibiu (fondat în 1907) să fie protejate ca monumente istorice de interes național, pentru buna lor conservare? 

R5: Evident că cele două obiective sunt remarcabile din punct de vedere al calităților arhitectural ambientale.

Clasarea lor ca monumente istorice s-ar face printr-o procedură care pe baza criteriilor de: vechime, valoarea arhitecturală, unicitate și valoarea memorial-simbolică stabilește dacă sunt clasabile, ca monumente istorice.

Fără o analiză mai aprofundată îmi este greu să mă pronunț, dar este foarte probabil ca amândouă să atingă scorul necesar pentru clasare.

Problema nu este neapărat cea a clasării ci a administrării lor responsabil, pentru a le conserva valoarea.

Reporter (6): Cum considerați că ar trebui să se dezvolte armonios Sibiul și zona periurbană, cunoscând conexiunile multiple economice, de transport, în domeniul sănătății și educaționale cu localitățile Cristian, Rășinari, Șelimbăr, Roșia, Șura Mare și Șura Mică? 

R6: În acest moment există în derulare revizuirea Planului de a Amenajare a Teritoriului Județean (PATJ) care va trasa niște linii directoare ale dezvoltării Județului și implicit a zonei periurbane a Municipiului Sibiu.

Tot la nivel director aspectele sesizate la nivel de PATJ Sibiu ar trebui detaliate printr-un Plan de Amenajarea Teritoriului Zonal (PATZ) dezbătute și acceptate în principiu de Unitățile Administrativ Teritoriale din zonă și apoi operaționalizate efectiv prin Planurile Urbanistice Generale ale localităților respective și proiecte concrete promovate de primăriile respective sau pentru proiectele mai mari prin eventuale Agenții de dezvoltare Intercomunitară (ADI).

Desigur că Sibiul în calitate de municipiu polarizator ar trebui să joace un rol important, dar catalizatorul unor proiecte intercomunale trebuie să fie Consiliul Județean.

Reporter (7): Care considerați că ar putea fi neajunsurile PUG preliminar și cum ar putea fi ele îndreptate, până la adoptare? 

R7: Nu cred că putem vorbi în acest moment despre neajunsurile PUG preliminar, mai ales că se află în plin proces de consultare publică, iar redactarea finală se va face după încheierea acestei etape.

Vor fi și aprecieri și critici, dar deocamdată nu pot fi decât păreri mai mult sau mai puțin obiective sau subiective. Va urma pe urmă o etapă de avizare la entitățile abilitate de lege și nu este vorba decât de aproximativ două zeci de avizatori. Deci eventualele neajunsuri ar putea fi îndreptate tocmai prin parcurgerea acestor etape. Aș sublinia cu această ocazie seriozitatea cu care se desfășoară această etapă, în curs, de consultare publică, care oferă tuturor celor real interesați și de bună credință să-și prezinte problemele sau opiniile. Singura modalitate obiectivă de verificare a neajunsurilor unui PUG este aplicarea lui concretă. Din acest motiv sunt partizanul ideii că un PUG al unei unități administrativ teritoriale active economic și social ar trebui să fie într-un proces aproape permanent de revizuire.

Interviu consemnat de Marius HALMAGHI





comentarii
3 comentarii

Daca tante astrid are asa un consilier super-calificat, nu se poate sa puna in ordine (functionala) directia de urbanism?? Sa scape de tolomaca aia si sa puna pe cineva competent?
sibian
18.04.2024 21:11
asta era o gluma proasta de 1 aprilie??? Sibiul are noroc ca in sec. 19 cineva a avut o initiativa laudabila - parcul Sub Arini. DAR pacul asta nu tine de cald decat zonelor invecinate - zone de case, asadar max. 15% din locuitori. Restul cartierelor NU AU PARCURI, NU AU ZONE VERZI !!! Cel mult exista locuri de joaca si atat. In tot orasul mai exista niste miniparcuri, total insuficiente! Sibiu E Capitala PRAFULUI SI A BETONELOR !!
Sibiul capitala verde a Europei ???
19.04.2024 08:12
Orașul sat!
Nu apucam noi dezvoltarea,lăcomia este mare la feliile de cașcaval!
Fffff multă dezordine organizată !
Goga
20.04.2024 04:31
Din aceeasi categorie
Abonamente

Filarmonica de Stat Sibiu

EVENIMENT TV
visa medica
Tribuna
TURSIB