În fiecare an, la data de 29 iulie, este marcată ”Ziua Imnului Național al României”, simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării şi sigiliul statului. Vineri, 29 iulie, administrația publică sibiană și Mitropolia Ardealulu, au organizat programul Zilei Imnului Național și la Sibiu, la „Monumentul ostașului din toate timpurile”.
Într-un desfășurător sensibil, cu inflexiuni culturale, frumos rânduite pe formatul cutumelor cazon am reținut concisul referat prezentat de istoricul PhD. Cosmin Roman, privitor la semnificația evenimentului, slujba religioasă oficiată de preoți civili și militari, pasajele muzicale interpretate de corul militar reunit al Garnizoanei și de Muzica Militară …la care am adăuga conceptul cadrului sărbătoresc, toate apreciate cum se cuvine de asistență dar și de oficialitățile guvernamentale, locale sau de reprezentanții instituțiilor deconcentrate.
Sub acordurile Imnului Național fost arborat pe catarg Drapelul României moment urmat de defilarea militară. Ceremonialului militar prilejuit de aniversarea ” Zilei Imnului Național” de la Sibiu a avut darul de a fi și un cadru de dialog neconvențional unde Prefectul Mircea Crețu Viceprimarului Corina Bokor, Vicepreședintele Consiliului Județean – Marcel Constantin Luca, s-au întreținut cu mediul militar și cu invitații printre fiind și reprezentanții Comandamentului NATO HQ MNC-SE de la Sibiu… care au aflat că prima înregistrare a Imnului „Deșteaptă-te, române!” s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu.
Cine este autorul Imnului Național
Pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituții, un grup de tineri condus de Anton Pann, a cântat pentru prima dată imnul Revoluției pașoptiste „Deșteaptă-te, române”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureșanu (n.n. publicat în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, nr. 25 din 21 iunie 1848, după prima parte a Proclamației de la Izlaz), muzica imnului fiind atribuită lui Anton Pann. Dealtfel, prin Raportul nr. 10 al comisarului de Vâlcea, D. Zăgănescu, acesta informa ministrul Trebilor din Lăuntru al Țărilor Românești că la data de 29 iulie 1848 cetățenii orașului, adunați în grădina Zăvoiului de la poalele Capelei, au cântat pentru prima dată în mod oficial actualul imn național „Deșteaptă-te române!”.
„Deșteaptă-te, române!”, simbol al unității Revoluției Române de la 1848, a devenit după Revoluția din 1989 imnul național al României, prin Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990, această prevedere fiind menționată și în Constituția României din 1991. În perioada 1991 – 1994, „Deșteaptă-te, române!” a fost şi imnul național al Republicii Moldova, dar a fost înlocuit cu imnul „Limba noastră”. Intonarea Imnului Național a fost reglementată prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 şi prin normele de aplicare ale acesteia din anul 2001.
Maria-Antonia OANA
