Tribuna
Fuziunea expertizei militar-civile, modelul bunelor practici
Adrian POPESCU
1094 vizualizari
Fuziunea expertizei militar-civile, modelul bunelor practici
Toate țările caută soluții sustenabile pentru a trece perioada pandemică dar și pentru a identifica soluțiile perioadei post-pandemice. Ca tare aparent nu ne deosebim cu nimic la acest capitol. Și totuși avem o particularitate aparte, anume de a ne unii în momente de cumpănă. Atunci, o alchime naturală se stabilește între mediul civil și cel militar. Dincolo de raciile societății pandemia ne arătat că avem totuși înțelepți în medii invocate, care au înțeles că este timpul și locul potrivit de a trece la ”fuziunea expertizelor” spre beneficul societății. Ce am câștiga din fuziunea expertizei invocate? Abilități de comunicare, eficiente și persuasive; abilități de conducere în situații limită: redobândirea inventivității, creativității muncii în echipă; abilități analitice și organizatorice dar și competențe tehnice. Acestea sunt concluziile noastre la finalul următorului interviu acordat de domnul general de brigadă Ghiță Bârsan, Rectorul (Comandantul) Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”:

 

Instituția academico-militară pe care o conduceți are drept patron spiritual, pe cel ce a fost istoricul și pașoptistul Nicolae Bălcescu. Acesta în perioada când era cadet solicita să se instituie în cazarmă o școală pentru soldați pentru a crește rolul puterii armatei și impactul artei militare în folosul națiunii sale. Ce conotații au acele obiective pentru învățământul militar românesc actual, implicit pentru comunitatea academică militare sibiană?

           ”Nicolae Bălcescu a fost un vizionar în ceea ce privește înființarea și dezvoltarea unei instituții de învățământ militar românesc.A fost conştient că prin educarea tinerilor ofițeri români în spiritul tradițiilor militare ale înaintașilor va conduce spre formarea unui corp de lideri militari foarte bine instruiţi, ataşaţi valorilor autentice româneşti, mari iubitori şi apărători ai patriei străbune. Şcoala militară românească, de-a lungul timpului, a contribuit la formarea multor caractere puternice care și-au dat proba focului în marile bătălii ale națiunii noastre. Comunitatea academică militară sibiană de astăzi a păstrat intact filonul acestor tradiții militare românești, îmbinându-le în mod armonios cu atuurile modernității și performanței generate de gradul de asigurare a calității în activitățile didactice specifice.Ca dovadă a faptului că preţuim foarte mult moştenirea înaintaşilor noştri, în incinta academiei funcţionează un muzeu al învăţământului militar românesc, în care exponate deosebit de valoroase sunt prezentate într-o manieră modernistă şi în centrul căruia, prin intermediul hologramei marelui istoric, cărturar şi om politic, Nicolae Bălcescu, sunt readuse în atenţia publicului fragmente celebre din opera acestuia.” 

 La finele ultimului trimestru din 2020 a fost evaluat  anul universitar 2019-2020, un an în care pandemia se afișa la orizont, fiind mult mai agresivă în cursul anului universitar 2020-2021. Care au fost efectele pandemiei în interiorul academiei și ce strategii de prevenție au fost aplicate astfel încât ciclul educational-formativ militar să păstreze standardele performanței specific gradului de acreditare deținut? 

         ”Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, ca şi celelalte instituții de învățământ superior din cadrul Ministerului Apărării Naționale, a încheiat anul universitar 2019-2020 în sistem online cu studenţii din anul I, respectiv anul II, şi faţă în faţă cu cei din an terminal, care în urma promovării examenului de licenţă, la data de 31 iulie 2020, au fost înaintaţi în primul grad de ofiţer. A urmat admiterea, în care ierarhizarea candidaţilor s-a făcut fără prezenţa acestora în academie şi susţinerea de examene, aşa cum a fost în anii anteriori, ci pe baza mediei de la examenul de bacalaureat. Ca urmare a deciziei Ministerului Apărării Naționale de a testa toţi studenţii din instituţiile militare de învăţământ şi a măsurilor luate pentru prevenirea infectării cu virusul SARS-CoV-2, procesul educațional și de instruire din cadrul Academiei Forțelor Terestre s-a desfăşurat, de la începerea anului universitar 2020-2021 şi până la mijlocul lunii noiembrie, cu prezenţa fizică în campusul universitar a tuturor studenţilor. Pregătirea universitară s-a desfășurat pe principiul alternanței, față în față cu online, după un grafic care a fost discutat și aprobat de senatul universitar al instituției. Online s-a desfăşurat cu studenţii aflaţi în izolare, carantină sau atunci când situaţia a impus-o pentru anumite grupe de studii.  De asemenea, la fiecare punct de instrucție au fost asigurate materiale de dezinfecție. Procesul educaţional continuă la momentul actual în mediul online, prin intermediul platformei e-Learning, găzduită pe serverele instituţiei. Deşi nu ne-am dorit, pandemia ne-a afectat şi pe noi aşa cum a afectat întregul sistem de învăţământ românesc. Au fost situaţii când studenţi şi personal didactic sau administrativ din academie au prezentat simptomele bolii, şi ulterior, în urma testării, au primit un rezultat pozitiv. Regretabil este că doi dintre colegii noştri au pierdut lupta cu acest virus nemilos, făcându-ne să conştientizăm, încă o dată, că acest inamic invizibil poate fi devastator.”

În urma modificărilor calendarului educațional, cauzat de COVID-19, dar și prin trecerea de la curricula standardizată  la curricula experimentală (în căutarea soluțiilor pentru menținerea organizării instituționale, a aspectelor relaționale  în terenul tactic, prin care se pun în practică a segmentului teoretic) am putea  afirma că actualul  contingent de studenți militari (nu numai din Academia militară sibiană) este unul experimental ?

”Proiectarea unor politici educaționale care să susțină pe termen scurt și mediu menținerea clasificării academiei în categoria universităților centrate pe educație, eficientizarea didacticii universitare, proiectarea curriculară conform obiectivelor educaționale corespunzătoare competențelor de luptător, lider militar, specialist, educator şi cetățean în slujba națiunii, şi modernizarea logisticii didactice, sunt câteva dintre direcțiile de acțiune specifice componentei academice pe care ne concentrăm atenţia. Academia Forţelor Terestre nu şi-a modificat curricula ca urmare a apariţiei pandemiei. Au fost înlocuite doar metodele de predare clasice, cele faţă în faţă, cu cele specifice mediului online. Nu am fost nevoiţi să experimentăm nimic nou, deoarece, la nivelul instituţiei, utilizăm o platformă online pentru desfăşurarea cursurilor din cadrul Semestrului Internaţional. În plus, câteva proiecte câștigate prin competiție ne-au asigurat ca metodele psiho-pedagogice specifice educației adulților sunt implementate corect și eficient pentru un învățământ orientat și centrat pe student. Deci nu putem vorbi despre faptul că „actualul contingent de studenţi militari este unul experimental”, dar putem vorbi de o provocare legată de faptul că instrucția în mediul on-line nu asigură formarea unui ofițer capabil să răspundă solicitărilor primei funcții aflate la baza carierei militare.”

Hibridizarea învățământului  presupune apariția unor manuale virtuale pe discipline, dar și un alt concept de predare. În spațiul educațional  civil tema pare greu de rezolvat, dacă ne gândim  doar la numărul  manuale alternative distribuite  în decursul anilor. Mediul universitar militar are asemenea preocupări ori soluții? În acest sens poate acorda expertiză educațional-cutumică și mediului civil ?

”Adaptabilitatea este una dintre trăsăturile specifice mediului militar. Din momentul în care am intuit că pandemia ne va afecta pentru o perioada mai lungă de timp, am început să ne adaptăm deopotrivă noi, cadrele didactice, cât şi studenţii, la particularităţile sistemului de predare online. Primul pas a fost acela de a extinde aplicabilitatea platformei e-Learning pe care o deţineam către toate cadrele didactice, studenţii şi cursanţii din instituţia noastră. Biblioteci virtuale existau, la acest capitol netrebuind să facem nicio ajustare. În esenţă, în acest moment, un învăţământ hibrid în Academia Forțelor Terestre din Sibiu înseamnă o alternanță a învățământului faţă în faţă şi instrucţie desfăşurată succesiv pe ani de studii, în poligoane de instrucţie, cu module on-line care să permită formarea abilităților și deprinderilor practice în arma și specializarea militară aleasă la admiterea în academie. Acest proces s-a desfăşurat şi se va desfăşura, pe perioada pandemiei, cu respectarea distanțării fizice și evitarea lucrului pe ateliere cu material de instrucție comun. Cultura organizațională, logistica didactică și concepția managerială au fost doar câțiva dintre factorii care au susținut reziliența organizațională ca obiectiv primordial al adaptării procesului de formare a viitorilor ofițeri la condițiile prezente. Acest lucru a permis continuarea îndeplinirii obiectivelor asumate în plan educațional, menținerea neschimbată, cel puțin până în momentul de față, a structurii anului universitar, prezervarea rezultatelor învățării așa cum au fost ele proiectate, dar și efectuarea stagiilor de practică și instrucție prin valorificarea la maxim a facilităților existente și eșalonarea activităților cu respectarea normelor de combatere a răspândirii noului coronavirus.”

UE implemetează noi norme și programe destinate formării profesionale  pentru toate palierele educaționale, care să fie sustenabile  atât perioadei pandemice cât și celei  post-pandemice. Este pregătit și  cadrul legislativ adecvat astfel încât "produsul educațional" să deservească rapid și eficient platformele  economice clasice dar și cele noi generate de pandemie. La nivelul pregătirii academico-militare cum se armonizează preocupările din UE cu orizontul NATO, știind că Alianța Nord Atlantică este deja ancorată în prognozele din 2030?

”Proiecţiile noastre de viitor s-au făcut, cel puţin, pe perioade medii de timp. În tot ce am implementat la nivelul academiei am avut în vedere să fie viabil şi în următorul orizont de timp un ciclu care să cuprindă minim 10 ani. Vom continua să ne adaptăm curricula educaţională pe baza solicitărilor beneficiarilor noştri. Tehnica nou intrată în dotarea Armatei României se regăsește deja in planurile de învățământ. Dacă Forţele Terestrevor dezvoltă noi capabilităţi, noi vom fi cei care vom furniza resursa umană care să le gestioneze. Preocuparea noastră va fi să ne menţinem exigenţa în educaţie la acel nivel care să ne permită o internaţionalizare cât mai mare prin intermediul programelor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.”

Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu" acordă o atenție aparte cercetării academico-militare. Temele abordate  ar putea să vină în sprijinul imediat  al comunității sau a societății românești, care actualmente  are nevoie de  redresare, de soluții urgente pentru repornirea economiei? Cadrul legislativ și  fondurile alocate acestor activități sunt suficiente sau este loc de mai bine?  

”Fără îndoială că temele şi proiectele de cercetare ştiinţifică elaborate de comunitatea academică din instituţia noastră nu se limitează doar la zona militară, aceasta şi datorită faptului că pe lângă domeniul de studii Ştiinţe militare,  informaţii şi ordine publică, academia mai are în oferta educaţională domeniile Inginerie şi management, Contabilitate şi Administraţie publică. Expertiza existentă în toate aceste domenii ne-a oferit posibilitatea unei abordări comprehensive a proiectelor de cercetare ştiinţifică, independent sau alături de partenerii noştri strategici, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu fiind unul dintre aceştia. Am reuşit în acest fel să venim cu proiecte viabile care au vizat nevoile imediate şi de perspectivă ale comunităţii locale, respectiv ale societăţii româneşti, cum ar fi: Optimizarea, eficientizarea cadrului procedural şi digitalizarea proceselor de management al resurselor umane din cadrul STS, cofinanțat din Fondul Social European, în cadrul POCA; Contribuţii privind evaluarea expunerii umane în câmpul apropiat al dispozitivelor de comunicaţii wireless de ultimă generaţie(inclusiv 5G), în cadrul PN-III; Cercetări privind  optimizarea capabilităţilor sistemului logistic militar prin implementarea unor soluţii specifice tehnologiilor robotizate, în cadrul PNCDI; Predicţii de propagare ionosferică şi comunicaţii de bandă largă folosind senzori SDR în gama HF pentru suportul informaţional în situaţii de urgenţă pe teritoriul României, în cadrul PNCDI; Te implici, înveţi, câştigi prin stagii de practică, în cadrul POSDRU; Proiecte în cadrul PSCD-Planul Sectorial de Cercetare Dezvoltare al MApN, şi multe altele.  În ceea ce priveşte cadrul legislativ, academia este ancorată atât la legislaţia naţională incidentă în domeniu cât şi la cea existentă la nivel european, respectând totodată şi angajamentele asumate de România în cadrul NATO. Putem afirma că prin acest cadru legislativ sunt asigurate condiţiile minimale de desfăşurare a activităţilor de  cercetare ştiinţifică, însă dacă luăm în considerare aspectul financiar, există într-adevăr loc de mai bine, întrucât ne aflăm printre ţările europene în care fondurile  alocate activităţii  de cercetare, dezvoltare şi inovare sunt relativ reduse.”

Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (Headquarters Multinational Corps South-East - HQ MNC-SE), Spitalului Militar  dar și a Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu" ( care a marcat 173 de ani de existență și un secol de când funcționează ca școală superioară de învățământ militar la Sibiu) din  garnizoana Sibiu sunt percepute ca fiind componentele unui   Hub de securitate militară. Este o percepție publică corectă ? Acest hub   poate fi și un generator de tehnologie și de tehnică pentru regiune și nu numai?

”Sistemul militar poate fi unul care să inspire, care să exporte modele de bună practică. În instituţiile militare ierarhia este strictă, iar procesul de luare a deciziilor se bazează pe o analiză obiectivă a mai multor factori. Presupune o colaborare foarte bună între structurile care o alcătuiesc şi o planificare minuţioasă a acţiunilor pe care urmează să le desfăşoare. Având în vedere faptul că Sibiul este garnizoana în care multe instituţii militare de învăţământ îşi desfăşoară activitatea, fiind generatoare de resursă umană pentru sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, putem să vorbim mai degrabă de un hub educaţional. Primul campus militar universitar integrat din România funcţionează la Sibiu, acolo unde Academia Forţelor Terestre împreună cu Școala de Instruire pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică şi-au pus la un loc resursele pentru formarea în cele mai bune condiţii a studenţilor, elevilor şi cursanţilor care le trec pragul.”

A.F.T. a promovat un parteneriat public deschis  cu toate instituțiile publice dar și cu cetățenii cetății. Cum o să conserve Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu"  acest statut, dat fiind restricțiile publice?  Handicapul distanțării sociale  ar diminua  vizibilitatea și de aici ar scădea  popularitate  de care se bucură  în prezent mediul militar?

”Ne place să credem că este vorba doar de o distanţare fizică, în plan social rămânând la fel de conectaţi ca şi până acum.  Continuăm să fim acel partener de încredere al comunităţii locale, suntem şi vom fi alături de cetăţenii Sibiului când este nevoie de noi. Am făcut parte din echipele mixte care la începutul pandemiei au vegheat la respectarea regulilor impuse pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 şi sprijinim efortul echipelor din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Sibiu prin call-center-ul creat în cadrul instituţiei noastre. Spre exemplu anul acesta, în ciuda pandemiei, din punct de vedere cultural, alături de partenerii noştri de la Muzeul Național Brukenthal ne-am adus aportul la proiectul cultural „Hrana va câștiga războiul”, iar ca universitate sibiană am continuat parteneriatul strategic cu Universitatea „Lucian Blaga”, reuşind să marcăm deschiderea anului universitar printr-o ceremonie restrânsă, iar la evenimentul Noaptea Cercetătorilor, aflat la a VII-a ediţie, de această dată exclusiv online, să ne aducem un aport considerabil.”

Acest an, fatidic și sufocant mental (și nu numai),  se încheie peste câteva zile. Fiecare din noi, an de an, își exprimă o anumită dorință de a se împlini în anul care urmează. Care ar fi dorința  domniei voastre?Dar care  ar fi mesajul  pe care îl transmiteți unei  comunității care se mândrește cu apelativul "Sibiu  orașul NATO urban", titulatura primită și grație prestigiului de care se bucură A.F.T.?

”În primul rând, îmi doresc să rămânem toţi sănătoşi, pentru binele nostru, şi al celor dragi nouă. Urmează o perioadă din an în care eram obişnuiţi să ne vizităm şi să petrecem împreună, dar în acest an va trebui să fie altfel. Cu cât vom fi mai mulţi cei care vom rămâne doar în mijlocul familiilor noastre, cu atât vor creşte şansele să stopăm această pandemie care ne-a modificat atât de mult viaţa.

Crăciun Fericit şi An Nou cu bine!”





comentarii
3 comentarii

Eu am o singura curiozitate: cine pasca lui a stat sa citeasca toata polologhia asta?!! Apoi, va pot spune ca este un... nene mai mic, care a facut ceva pentru Sibiu (chiar daca eu nu sunt cu toate de acord!)! Curiozitatea ramane, asa ca intreb aveti habar ce inseamna Academia asta pentru Sibiu? Daca da, cat credeti ca va rezista dupa ce pleaca Ghita?!?
Eu, sibianul
04.01.2021 17:11
in primul rand nu are rost sa citesti aberatiile de mai sus...stai si te uit de afara la "academia" asta...si vezi ca au cheltuit TONE de bani sa placheze sute de m de gard cu travertin...rezultatul este unul ORIBIL si banii (f f multi) sunt dusi!!! de banii aia se construia ceva cu adevarat util!!!
un sibian
08.01.2021 14:34
"...anume de a ne unii în momente..." sau "Dincolo de raciile societății..." Domnule jurnalist, din cand in cand mai consultati un manual de gramatica, mai uitati-va printr-un dictionar... E rusinos, zau ! Nici n-am mai citit dicolo de primele patru randuri.
cititor
11.01.2021 10:12
Din aceeasi categorie
Palatul Brukenthal Avrig

Electrica Furnizare

sevis

Q-House

publicare anunturi

COMUNICAT DE PRESA

Vacanta Eurotrip
info
Licitatie publica

accentmedia