Tribuna
FOTO-VIDEO: Veniți din Spania pentru a fi „botezați” în Tălmăcel, de Sfântul Ioan
Ana Maria MĂTUŞOIU
8567 vizualizari
FOTO-VIDEO: Veniți din Spania pentru a fi „botezați” în Tălmăcel, de Sfântul Ioan

Dragostea pentru tradiții și pentru locul natal nu dispare cu timpul și nici nu se șterge cu buretele. Dovadă sunt doi tineri care, deși locuiesc de ani buni în Spania, vin la fiecare sfârșit de an în țară, în micuțul sat în care s-au născut, Tălmăcel, pentru a petrece alături de cei dragi lor sărbătorile de iarnă. Au făcut-o și acum și n-au plecat din țară până n-au luat parte la unul dintre cele mai frumoase și vechi obiceuri din Ardeal, unic în țară: „Udatul Ionilor”. Alături de Ioan și Toma, în râul din sat au fost scăldați, conform obiceiului, toți sărbătoriții zilei. 

Sărbătorile de iarnă parcă au așteptat zăpada ca să se încheie și la Tălmăcel. Dacă de  Crăciun, de Revelion și chiar de Bobotează s-au lăsat așteptați, fulgii  de nea și-au făcut apariția la noi în dimineața zilei de joi, când tot Tălmăcelul se pregătește de sărbătoare. 


Cu copitele roșii, iapa familiei Bancea se pregătește de sărbătoare


Am pornit pe ulița din sat în căutarea călărașilor și a carului alegoric, dornici să asistăm la împodobitul cailor și boilor, obicei care transformă Tălmăcelul, pentru o zi, într-un ținut al sărbătorii. Din vorbă în vorbă, ajungem la familia Bancea, care a deschis porțile la maximum, poftindu-i parcă pe toți care trec pe lângă casă să ia parte la împodobitul calului. E familia care dă unul dintre călărașii din acest an, așa că, în curte, câteva persoane se învârt pe lângă o iapă care stă țanțosă la aranjat. Oamenii au scos din lada cu zestre toate cele necesare pentru împodobirea calului, așezându-i șaua, chindeaua, o față de masă, zurgălăi, o păpușă și alte elemente decorative, specifice obiceiului. Iapa are copitele roșii, și asta nu pentru noroc, deochi ori alte superstiții la care ne fuge gândul, ci pentru că, spune Dorina Bancea, învățătoare în Tălmăcel și mama lui Ioan, așa cum femeile se aranjează, și iapa trebuie pregătită de sărbătoare. Pe chipurile celor din familia Bancea se citește emoția, dar și mândria că feciorul le-a crescut și acum e, pentru prima dată, călăraș. „E o onoare, pentru că suntem din Tălmăcel și vrem să ducem mai departe ceea ce am primit de la înaintașii noștri. Cu bucurie îmbrăcăm hainele tradiționale, de fiecare dată când ni se dă ocazia”, spune Dorina, mama lui Ioan, unul dintre călărași. 


După ce a fost de două ori călăraș, lui Simion i-a venit rândul să fie primar. De Ceată!


Lăsăm familia Bancea să-și vadă de treabă și noi pornim, din nou, pe uliță. De data aceasta, îl căutăm pe primarul cetei, cel care își va conduce cât de curând Ionii la scăldat. „Aici stă primarul cetei?”, întrebăm din poarta unei case către care ne-a trimis o bătrânică. „Da, aici”, răspund în cor cei care se învârt în jurul calului. Oamenii au improvizat un acoperiș, pentru ca zăpada să nu ude animalul, și stau pe lângă el, așezând fiecare ce mai are de așezat. În casă, flăcăul de 22 de ani, Simion Boța, îmbracă straiele de sărbătoare: nădragi, ie, fustă, căciulă împodobită, zdrăncane. Pe băiat nu-l cheamă Ion, dar toată familia e convinsă că Simion e derivatul lui Ion, așa că se comportă cu el ca cu un sărbătorit al zilei. Simion a mai fost de două ori călăraș, iar acum treaba lui în Ceata Mare e pe sfârșite. Îi va lăsa pe cei mai mici să-i ia locul, iar el se va pregăti de însurătoare. „Mergem cu calul la car, acolo se lasă fata și după cu caii și cu steagul, conduc alaiul la râu”, povestește Simion. 


Din Spania la Tălmăcel, de dragul tradițiilor


Spre carul cu boi am plecat și noi, și îl găsim tocmai sus, acasă la familia Totoroga, unde toată lumea trebăluiește de zor. Cei mai în vârstă se ocupă de boi, cei mai mici se uită curioși, iar tinerii se plimbă de colo-colo, ba să vadă cum stă treaba, ba să mai scape de frig. Pe scara casei, stau, ca într-un șir indian, fetele, gata aranjate. Au ii cu mâneci care le ajung până la cot și tremură una lângă alta, dar n-au încotro, de dragul tradiției. În mulțime, dăm de vestiții feciori care au venit tocmai din Spania ca să fie acasă de sărbători, dar și de Udatul Ionilor. Toma și Ioan Totoroga fac parte din Ceata Mică și alături de alți trei feciori, vor urca în carul alegoric și vor cânta până jos, la râu. „Pentru mine înseamnă foarte mult, mai ales că mă cheamă și Ioan. Îmi place, că unde te naști, de acolo te tragi”, spune băiatul. Între timp, boii sunt gata de drum. Sunt aceiași boi împodobiți și în anii trecuți, singurii din Tălmăcel și din zonă, ai lui Ion Popa. 


Alaiul se pornește în jos, spre pârău, în frunte cu cei cinci călărași din Ceata Mare, conduși de primarul Simion. Urmează carul cu boi, în care stau în picioare și cântă cei cinci flăcăi, din Ceata Mică, iar în spate sunt zeci de oameni, de pe drum alăturându-li-se și alții. Jos, la râu, se adună feciorii și fetele și, pe rând, îi cheamă la scăldat pe Ioni. Nu înainte însă de a-i „boteza”, așa cum e obiceiul, pe preotul din sat, pe primarul comunei Tălmaciu, Constantin Barbu și pe viceprimarul Radu Mihail Moroianu. Dacă Ionilor le va veni rândul să fie udați și în anul care vine, în ceea ce-l privește pe primar, lucrurile sunt incerte. Există voci care spun că primarul nu va mai candida  anul acesta și chiar el mărturisește că e posibil ca joi, 7 ianuarie 2016, să fie ultima dată când intră cu picioarele în pârâul din Tălmăcel, de Sfântul Ioan. „E posibil. Încă nu m-am hotărât, mai am timp, dar e posibil. Am fost udat 13 ani”, spune primarul Constantin Barbu. De la pârău, alaiul urcă spre biserică. Jocul din centrul satului, desfăşurat imediat după ce Ionii şi Ioanele au fost „botezaţi” la pârâu, a fost ca o scurtă repriză de încălzire pentru feciorii, fetele şi ceilalţi locuitori din Tălmăcel. Sărbătorirea Ionilor s-a încheiat seara, la Căminul Cultural, unde localnicii şi invitaţii acestora au petrecut la Balul de „Udatul Ionilor”. Anul acesta, programul muzical şi buna dispoziţie au fost asigurate de soliştii Elena Anghel, George Pîrvan şi Bobi Bunea cu formaţia. Petrecerea s-a încheiat târziu în noapte, în acelaşi timp cu ultimul dans al balului luând sfârşit şi tradiţiile legate de sărbătorile de iarnă la Tălmăcel.


* Unic în România, „Udatul Ionilor”, obiceiul care datează în Tălmăcel de atâta  vreme că sătenii nici nu mai țin minte anul, are o încărcătură sentimentală pentru fiii satului. Pentru împodobitul cailor și al carului alegoric se face o pregătire foarte intensă, care durează în jur de câteva luni, povestește col. (r) dr. Gabriel Stroilă, fost călăraș. * 

 

 






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Palatul Brukenthal Avrig

Electrica Furnizare

sevis

Q-House

publicare anunturi

COMUNICAT DE PRESA

Vacanta Eurotrip
info
Licitatie publica

accentmedia