Tribuna
Jidvei
Foto:Festivalul "ASTRA Multicultural”: trei zile de muzică, dansuri, meșteșuguri și voie bună, în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului
Liuba STARII
632 vizualizari
Foto:Festivalul
© Răzvan NEGRU

Festivalul “ASTRA Multicultural” s-a desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute în Muzeul Satului. Cea de-a cincea ediție a evenimentului a adus meșteri populari din toată țară și o multitudine de activități, desfășurate în gospodăriile instituției culturale. Localnicii și turiștii care au ales să-și petreacă timpul liber în Muzeul ASTRA au putut să călătorească în timp și să facă cunoștință cu tradițiile și obiceiurile populare din diferite regiuni ale țării.

50 de meșteșugari români, maghiari, sârbi, ucrainieni, turco-tătari, romi și-au expus pe tarabele târgului diferite obiecte decorative şi de uz casnic, produse realizate manual şi după cum spun ei, cu mult suflet.

La începutul Târgului ne-am întâlnit cu Veronica Ani, care pictează icoane pe sticlă. Tânăra ne-a povestit că pasiunea pentru acest meșteșug i-a apărut în timpul concediului de maternitate: “Am început să pictez pe lemn și după am continuat să pictez pe sticlă. Am făcut Școala Populară de Arte, unde am căpătat mai multă experiență. De ce anume icoane? Sunt ortodoxă și am fost învățată să merg la biserică. Mă simt mai bine și mai aproape de credință și de Dumnezeu. Aceasta ocupație e o plăcere, îmi oferă o stare specială de liniște sufletească. Particip la târguri, uneori, lucrez la comandă, dar, oricum, rămâne ca un hobby”.

Epsen Memet reprezintă comunitatea tătarilor dobrogeni. “V-am adus mai multe feluri de amulete, care au rol de protecție. Pe standul meu sunt expuse diferite obiecte, confecționate manual. Am învățat să croșetez de la mama și de la bunica mea. Acum zece ani, am fost operată și trebuia să stau în pat, mă plictiseam și mi-am amintit de meșteșugul moștenit. Așa am început să lucrez. Eu fac parte din Asociația 'Cusături Dobrogene din Constanța’. Accesoriile, piesele vestimentare și toate lucrările mele au succes, pentru că sunt colorate, vesele și 'pline de viață' ”, spune aceasta.

Printre meșterii populari a fost și Juliana Balin din Odorheiu Secuiesc. Femeia prelucrează foile de porumb din care face o multitudine de obiecte decorative: „Am coșulețe, cutii cu capac, pălării, jucării, figurine. Acest meșteșug necesită mult timp și răbdare, altfel nu-ți iese, dar nu poți să trăiești din asta. Prețul real e mult mai mare”.

“O particică din sufletul meu”

Magdalena Dudău este pasionată de confecționarea jucăriilor ecologice: ”Sunt inginer-geolog de profesie, iar pasiunea asta am moștenit-o de la bunica mea. Am început cu portul popular, lucram cu mare pasiune. Am fost și autodidact, documentându-mă despre modele și am continuat să lucrez cu jucării. Ce mă inspiră? Cum să vă explic? Cred că e o chestie de moment. Visez un model, îl văd, îl simt. Mă inspir din basmele lui Ion Creangă. Fiecare jucărie confecționată de mine reprezintă un personaj. Îmi place să lucrez la ele în Muzeul ASTRA, e un loc special și deosebit, unde pot să lucrez în liniște și să fiu mai aproape de natură. Vreau ca fiecare jucărie să poarte amprenta mea. Nu le copiez și nu le fac pentru bani. Fiecare păpușă este o părticică din sufletul meu.(...) Asta este identitatea noastră. Tot mai des aud despre globalizare, există o tendință să uniformizăm tot ce ne înconjoară, să lucrăm după niște șabloane. Totuși, unde e identitatea noastră acolo e și sufletul nostru. Mi se pare aiurea să nu ții de ceea ce e al tău, de stropul ăla, de picătură de sânge, mai ales, sunt mulți tineri dornici să continue tradiția poporului român”.

“Ceară pe datorie până la Sfânta Marie”

Despre tradițiile și obiceiurile poporului român a vorbit și Dina Stoica din localitatea Sebeșu de Jos: “Lumănăritul este o meserie ancestrală. Oamenii s-au gândit cum ar putea să supraviețuiască și au început să facă comerț cu ceara curată. Adunau reziduuri de la albine, aveau teascuri și extrăgeau ceara curată. Pe vremea lor, ceara era ca aurul. (...) Fiecare familie de boștinari avea Țara ei: Țara Bârsei, Țara Oașului, Dobrogea. Fiecare respecta Țara și când făceau lumânările, se duceau în Postul Paștelui și strigau: ‘Ceară pe datorie până la Sfânta Marie’. Nu se făcea nici măcar un înscris. Oamenii erau conștiincioși și se duceau să o plătească. Ăsta a fost poporul român, totul se baza pe încredere. E vorba despre esența asta morală, despre respectul și încrederea care erau între oameni. Boștinăritul a fost unic în țară și este emblematic pentru localitatea noastră. Meseria se transmitea din generație în generație. Fetele de boștinari se căsătoreau tot cu băieții de boștinari. Aici trebuia să ai răbdare. Așa era diviziunea muncii: bărbații plecau la câștig, iar femeile rămâneau cu toată gospodăria, cu câmpul, cu vitele  Boștinarii erau clasa privilegiată. Aveau banca lor, cabine telefonice, măcelării, brutării și se deosebeau de la ceilalți. Meseria este continuată și în zilele noastre. A devenit o tradiție. Hora de la Rusca reprezintă încă o emblemă a Sebeșului de Jos și este unică în România. În acest an, am jucat-o în Muzeul ASTRA”.

Rețete tradiționale

În cadrul festivalului, vizitatorii muzeului au avut posibilitatea să asiste la prepararea bucatelor tradiționale și să simtă “gustul” zonelor din care provin. Turcii au gătit chifteluțe cu linte și salată de cartofi, croații au făcut papricaș carașovenesc cu mălai, lipovenii și-au demonstrat măiestria în prepararea peștelui. În plus, maratonul gastronomic a inclus bucătăria săsească, maghiară și rusească.

 “Se călește ceapa în două linguri de untură, alături de ardei, până când devine sticloasă, apoi se pun cartofii și se lasă să se călească cu ceapa; costița se rumenește separat în untură rămasă și se adaugă peste legume, apoi se pun condimentele și apă caldă până trece peste cartofi de două degete. Slănina afumată se taie creste și se prăjește într-un vas. Când cartofii sunt fierți, untura de slănină se toarnă în tocană și se mai lasă puțin la fiert. Crestele rumene de slănină se pun pe fiecare porție servită. Este un preparat ce se mănâncă seara, alături de mămăligă caldă”, este rețeta tocanei ca la Hoghilag, explicată de un bucătar iscusit din Valea Târnavelor.

Surprize muzicale și ateliere interactive

Agenda culturală a Festivalului “ASTRA Multicultural” a fost completată cu numeroase spectacole. Peste o sută de artiști și muzicieni, reuniți în ansambluri de dansuri și de cântece populare și fanfare, au întreținut atmosfera. Artiștii au prezentat pe scenă tablouri muzical-coregrafice din folclorul german, maghiar, italian, mexican, bulgăresc, rusesc, sârbesc şi ucrainean. Pe scena de pe lac au urcat interpreții: Robert Târnăveanu, Alina Bîcă, Nelu Albu, Răzvan Năstăsescu, Oana Tomoiagă, Andreea Vulcu, Stana Stepanescu și Bojidar Ciobotin și Adrian Neamțu.

Tot în cadrul festivalului, meșterii populari au deslușit secretele meșteșugurilor practicate. Atelierele interactive au stârnit curiozitatea mai multor vizitatori.

“Am văzut cum se face vesela din lut. E o meserie dificilă. Nu puteam să-mi imaginez câtă răbdare și dedicație necesită olăritul”, observă Camelia, o vizitatoare din Cluj.

Alexandru, un alt vizitator, spune că “munca meșterilor trebuie să fie apreciată”.

 “Am fost sceptic și nu puteam să înțeleg prețul obiectelor hand-made, mi se părea exagerat și nejustificat. Am participat la un atelier și am văzut cât suflet și efort necesită acest proces și mi-am schimbat atitudinea față de meșteri”,  conchide acesta.  

Festivalul “ASTRA Multicultural” este o inițiativă dezvoltată în cadrul proiectului “Patrimoniu deschis”.

 

Foto: Răzvan NEGRU, Liuba STARII

 






comentarii
1 comentarii

E minunată ideea de Patrimoniu deschis. Cântec, joc, comerț, încasări locale, voie bună în Muzeul din padure. Dar Austria închide aeropoartele pentru români. Acum și Ungaria... Oare de ce?
15.07.2020 09:03
Din aceeasi categorie
Infinity Ink. Photography

Comunicat de presa

Vacanta Eurotrip
info
Publica anunturi
Licitatie publica

accentmedia