* Proiectul de construire a unui parc de distracţii, relaxare şi tratament de către municipalitate în Pădurea Dumbrava, a fost aspru contestat * Arhitecţii prezenţi la dezbatere au spus că nu vor parcări în zonă, dar nici campinguri * Dezbaterea publică a fost mai degrabă o răfuială între arhitecţi decât aducerea unor argumente solide împotriva investiţiei *
Anunţată ca o dezbatere pentru sibieni despre impactul pe care un ştrand al municipalităţii l-ar avea asupra populaţiei sibiene, ceea ce s-a întâmplat în sală a fost cu totul altceva. O discuţie care nu s-a canalizat neapărat pe problematica ştrandului, ci mai degrabă nişte răfuieli personale între arhitecţi, care au părărsit, pe alocuri, tema şi rostul adunării. Cei care au susţinut că nu este oportun ca ştrandul municipalităţii să aibă ca amplasament terenul pe care în prezent se află fostele buncăre ale armatei au fost persoane care nu au legătură cu Sibiul, ci sunt fie persoane venite după 18 ani în Sibiu, timp în care au stat în Germania şi au venit (pare-se special pentru această dezbatere 2.000 de km) şi membri ai fundaţiilor ecologiste. Din rândul societăţii civile, cel mai tare s-a făcut auzită vocea lui Dan Trifu care nu e sibian şi a reprezentat Fundaţia Eco-Civica din Bucureşti. Acesta a ţinut să precizeze că "nu trebuie să visaţi că şmecherii din Bucureşti vor veni să facă baie la Sibiu", uitând, probabil, că ştrandul muncipalităţii se vrea unul pentru sibieni, cu posibilitate de a deveni unul regional, şi nu pentru "şmecherii din Bucureşti", care vin şi ei la Sibiu... e drept, pentru Păltiniş.

Ştrand pe buncăre

Municipalitatea a făcut demersurile ca terenul aflat până de curând în administrarea MApN să treacă în administrarea Primăriei Sibiu pentru ca pe spaţiul respectiv să fie construit un ştrand, care lipsea Sibiului până la apariţia ştrandului privat din cartierul Ştrand. Pe acest teren, în prezent, se află buncărele armatei. Responsabilii din cadrul Primărie spun, însă, că investiţia se vrea a fi mult mai amplă. Se doreşte ca pe suprafaţa de 18 hectare să se dezvolte un adevărat parc de ditracţii, dar şi de tratament. "Vrem un ştrand desfăşurat pe o suprafaţă de 3,5 hectare, cu un aqua park cu 3 bazine, o zonă cu bazin mai mic pentru copii, dar şi o zonă de recreere, cu bazin de hidromasaj. Din proiect face parte şi zona de înot, cu două bazine numerotate olimpic, cu posibilitate de acoperire şi folosire a lui pe orice perioadă a anului pentru competiţii", a spus arhitectul şef interimar al Primăriei Sibiu, Dorin Laschescu. Pe lângă această zonă destinată recreerii şi competiţiilor sportive, cu teren de fotbal, de volei, de minigolf şi alpinism pe pereţi artificiali, pe terenul de 18 hectare se intenţionează construirea unui centru balnear, a unui hotel cu regim de înălţime P+1 E şi a unui camping. Pentru că majoritatea celor care merg la ştrand o fac cu maşina, muncipalitatea a rezervat un spaţiu pentru parcări. "În perioada maximă a utilizării, estimăm un număr de 1.500 - 2.000 de persoane care să fie la ştrand. Avem în plan 600 de locuri de parcare", a mai spus Laschescu.

Revolta arhitecţilor

Un proiect expus pentru sibienii de rând a devenit, însă, ţinta discuţiilor altor arhitecţi despre capacitatea profesională a arhitectului şef interimar al Primăriei, mai mult decât despre proiect în sine. "Sunt tânără absolventă a Facultăţii de Arhitectură, domnule Laschescu! Aş vrea să vă spun că pe această poză, care nu are o legendă care să explice ce reprezintă fiecare punct, nu aţi fi luat, la facultate, mai mult de nota 5", a spus tânăra arhitectă. A fost momentul în care ceilalţi tineri arhitecţi au început să discute mai mult despre ce înseamnă un PUZ, un PUD sau un PUG decât despre ştrandul în sine, cerându-i arhitectului şef explicaţii despre proiectele expuse de ei în trecut şi care au fost refuzate pentru că "nu aţi ştiut să faceţi nişte diferenţe fundamentale", discuţia devenind, din acest punct, una de răfuială pentru plătirea publică a unor poliţe.

Fără parcări

Reprezentanţii societăţii civile au spus că ar fi de preferat ca ştrandul municipalităţii să fie dezvoltat pe alt teren, pentru că impactul asupra mediului ar fi mult prea mare. "Intrarea şi ieşirea din parcare este cam dificilă. Nu ştiu dacă Primăria are în plan ca drumul să fie în zona Pădurii Dumbrava cu 4 benzi. Propun introducerea unui tramvai care să ducă oamenii acolo. Dacă luăm în considerare sutele de maşini care vin şi pleacă de acolo, dar şi alte sute care traversează oricum acea zonă, circulaţia va fi o nebunie. Va fi un trafic infernal. Se distruge flora şi fauna din Pădurea Dumbrava", a spus Dan Trifu, de la Fundaţia Eco-civica, din Bucureşti. De asemenea, bucureşteanul a recomandat ca ştrandul să se facă pe spaţiul deja construit, fără a interveni în faună. O altă voce, a unei doamne care a spus că este sibiancă, dar locuieşte în Germania de 18 ani şi care a venit special pentru această dezbatere, a recomandat ca parcările să fie supraetajate.
Împotriva ştrandului a fost şi Călin Blaga, care s-a recomandat "moblizator de mase" şi care, în trecut şi-a manifestat intens dorinţa ca sibeinii să aibă un ştrand. El s-a declarat împotriva intervenţiei în Pădurea Dumbrava, chiar dacă i-a explicat că intervenţia este destul de mică, procentul de ocupare fiind de 10 la sută. "Vegetaţia din zonă este una care s-a dezvoltat singură. Se inventariază ce există acolo în ceea ce priveşte copacii şi doar cei foarte bătrâni vor fi eliminaţi", a explicat Dorin Laschescu.

Buget prea mare?

Pentru investiţia totală în ştrand, municipalitatea a prevăzut un cost de 45 de milioane de euro. Cost, care, au spus participanţii la dezbatere, este mult prea mare. "În vreme de criză, municipalitatea investeşte într-un ştrand care eu nu înţeleg cui se adresează. Sibienilor sau turiştilor? Suma este foarte mare. 45 de milioane de euro înseamnă foarte mult", a spus sibianca din Germania. Arhitectul şef al Primăriei spune că, de fapt, investiţia este una normală. "Sunt 18 hectare, adică 180.000 de metri pătraţi. Dacă împărţim cei 45 de milioane de euro la 180.000 de metri pătraţi vom vedea că avem un cost de 250 de euro pentru un metru pătrat. Nu mi se pare o sumă mare", a spus, pentru TRIBUNA, Dorin Laschescu.
Pentru că arhitectul le-a spus celor prezenţi la dezbatere că rostul discuţiei ar trebui să fie cu totul altul, şi anume despre ce îmbunătăţiri se pot aduce proiectului, reprezentanţii societăţii civile au propus un referendum în rândul sibienilor pentru a vedea câţi sunt de acord cu ştrandul. "Nu cunosc foarte bine legea referendumului, dar cred că este nevoie de un număr considerabil, de câteva mii de semnături pentru a se realiza acest referendum. Nu ştiu dacă este cineva care să dorească să strângă acest număr de semnături pentru a se realiza un referendum, în urma căruia eu cred că majoritatea va fi zdrobitoare de partea celor care îşi doresc acest ştrand", a mai spus Laschescu.

Aceiaşi oameni, aceleaşi discuţii

După aproape 4 ore în care arhitecţii şi reprezentanţii societăţii civile au discutat, în sală a apărut şi primarul Klaus Iohannis. El nu a spus nimic, ci a vrut doar să vadă atmosfera. A stat 2-3 minute şi a plecat. Primăria îşi va vedea în continuare de lucrări. "Vom merge cu proiectul la Mediu, pentru avizul de mediu. Celelalte avize le avem. Vom finaliza PUZ-ul şi îl vom propune pe ordinea de zi a Consiliului Local. Au fost 27 de persoane care au semnat dacă vor sau nu acest proiect. 12 au semnat împotrivă. Eu mă aşteptam la aceste certuri, pentru că aşa se întâmplă de obicei. A fost acelaşi grup de arhitecţi şi reprezentanţi ai societăţii civile, care sunt un fel de Gică-contra. Tot ei au făcut gălăgie şi când am discutat parcările de la Zidul Cetăţii şi tot ei şi la sala de sport a Liceului de Artă", a concluzionat Laschescu.