Tribuna
Colindătorii din Sebeșu de Jos și Rășinari aduc vestea bună a Nașterii Domnului, la Muzeul ASTRA
Colindătorii din Sebeșu de Jos și Rășinari aduc vestea bună a Nașterii Domnului, la Muzeul ASTRA

La început de decembrie, zeci de colindători din Sebeșu de Jos și Rășinari aduc vestea bună a Nașterii Domnului la Muzeul ASTRA prin sunet de colinde. Evenimentul se va desfășura duminică, 5 decembrie, între orele 12 și 15.

Ceata de colindători va fi primită în Pavilionul Multicultural de la intrarea principală în muzeu, după care va pleca în alai. Destinațiile alese de Ceata de colindători sunt cele două gospodării incluse în traseul tematic valorificat prin programul RO-CULTURA de susținere a expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate - gospodăria de boștinar din Sebeșu de Jos și gospodăria de oier transhumant din Rășinari. În ambele gospodării au avut loc anul acesta cele trei târguri cu produse tradiționale: târg de primăvară, vară și toamnă.

,,Atmosfera de sărbătoare ce plutește în aer în această ultimă lună a anului va fi împlinită de glasurile colindătorilor ce ne aduc colinde vechi, care încă mai păstrează elemente din substratul de credințe precreștine, semn al primirii acestora din generație în generație, începând din vremuri îndepărtate. Așa vom simți împlinirea unui an bogat în prezența reprezentanților acestor două comunități din Rășinari și Sebeșu de Jos care, începând din luna iunie, ne-au primit cu căldură în monumentele transferate în muzeu din cele două localități, păstrate și deschise pentru toți vizitatorii muzeului. Apicultorii, meșterii boștinari și lumânărari din Sebeșu de Jos ne-au dezvăluit aici tainele îngrijirii albinelor, pentru a înțelege originea materiei prime folosite pentru a face lumânările din ceară de albine. Atelierele desfășurate au fost de apicultură, retezare a știubeilor (stupii primitivi), de extragere a mierii din faguri, de pregătire a cerii pentru lumânărit, atelier de confecționare a lumânărilor din ceară de albine. Tinerii din Sebeșu de Jos ne-au familiarizat cu obiceiul lor păstrat din sec. al XVIII-lea, ce încă se joacă la Rusalii pe platoul Rusca: Hora din Rusca, o horă înnodată și cântată, în cadrul căreia lanțul de dansatori creează mai multe noduri care sunt desfăcute, fără să se rupă şirul de braţe. Un alt obicei reconstituit în curtea gospodăriei din Sebeșu de Jos a fost Pomul vieții, împodobit cu colacii rituali făcuți în localitate: soarele, scara, mielul cel blând și foarfecele, toți având semnificații adânc creștine, menite să ajute sufletul celor plecați în viața veșnică. Colacii au fost modelați de gospodinele din Sebeșu de Jos, iar în postul Crăciunului, tot ele ne-au familiarizat și cu bucatele de post, într-un atelier gastronomic ce a pus accent pe ingredientele primare folosite la prepararea mâncărurilor de post.    Împreună cu reprezentanții comunității din Rășinari, s-au organizat ateliere meșteșugărești care au arătat aspecte ale uneia dintre ocupațiile tradiționale principale din localitate: păstoritul; astfel că a avut loc un atelier de tundere a oilor și de toarcere a lânii, iar apoi s-au confecționat lumânări din seu de oaie, un meșteșug practicat în localitate până la începutul secolului XX. Atelierele gastronomice au avut ca temă preparatele de la stână, sloiul de oaie, baterea untului în bădău, și scoica cu brânză de munte.     Tinerii din Rășinari ne-au arătat obiceiul de Ispas încă practicat în localitate, prilej cu care au împodobit atât gospodăria din Rășinari cât și Crucea din Capul satului sau troița de zidărie având în inscripția de pe pictura cupolei datat anul 1798. La Sânziene, tinerii rășinăreni au trăit alături de vizitatorii muzeului frumusețea acestui obicei adresat mai ales lor, tineri păstrători ai tradiției; fetele au împletit coronițe din sânziene pe care le-au aruncat pe casă pentru a-și afla norocul, iar băieții le-au răcorit cu apa cărată în bote, așa cum se cade de nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. De Rusalii, gospodine din Rășinari ne-au preparate verzare, o delicioasă plăcintă dulce cu urdă și mărar, preparată o singură dată pe an de către fiecare familie din Rășinari. Obiceiul care a adus cei mai mulți rășinăreni în fața publicului vizitator, piesa de teatru Nunta ciobănească, a fost o minunată incursiune în spiritul sarcastic dar și întreprinzător al rășinăreanului de altădată”, a explicat Mihaela Gherghel, muzeograf Muzeul ASTRA.

Ceata de colindători va fi răsplătită, conform tradiției, cu mere, cozonaci , covrigi, gogoși proaspete și colaci proaspeți. Evenimentul organizat duminică, 5 decembrie, în sunet de colindă, vine și ca un semn de mulțumire pentru cele două comunități din Sebeșu de Jos și Rășinari. Acestea au avut disponibilitatea și bucuria să anime cele trei monumente ale circuitului expozițional, puse în valoare prin acest proiect: gospodăria de boștinar din Sebeșu de Jos, staulul și gospodăria de oier transhumant din Rășinari.

Evenimentul este organizat de Muzeul ASTRA în cadrul proiectului „Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generație în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA”, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, apelul Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate.

Proiectul Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA (CALL01-3) este organizat în parteneriat cu Museums of South Trondelag (MiST, Norvegia) și beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil de 606.977,60 lei, din care 515.930,96 lei (85%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Granturi SEE, iar 91.046,64 lei (15%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din cofinanţare naţională, valoarea totală a proiectului fiind de 786.977,60 lei.  Mai multe detalii sunt disponibile pe www.astravr.ro

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014 - 2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro

 

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro

 





comentarii
2 comentarii

Frumos!
04.12.2021 19:22
sa trimiteti colindele si traditiile de CRACIUN si la tovarasa sefa a CE urSULA von der lion
04.12.2021 19:25
Din aceeasi categorie
SEVIS

koenigfrankstahl

Compa

WISAG

A.D.I. Eco Sibiu
EVENIMENT TV
VISA MEDICA
Eurotrip
Valea Viilor Comunicat 2
Licitatie publica

accentmedia