Tribuna
Cinci kilometri de documente de arhivă la Sibiu
Andra MARINESCU
2679 vizualizari
Cinci kilometri de documente de arhivă la Sibiu
*Arhivele Statului Sibiu înseamnă mii de documente, iar directorul Alexiu Tatu estimează că ar fi vorba de cinci kilometri de astfel de acte de arhivă.* Cel mai vechi document pe care Arhivele Sibiului îl păstrează datează de la 1292 şi se referă la căminul - spital pentru vârstnici de pe strada Azilului.*

Un om cald, deschis şi prezent la mai toate evenimentele culturale. Dedicat meseriei pe care a urmat-o, Alexiu Tatu, directorul Arhivelor Statului Sibiu - căci despre el este vorba - este un om de o modestie rară. În numai o jumătate de oră petrecută cu el, am aflat povestea Sibiului şi cum a luat naştere instituţia care îi păstrează istoria scrisă. Arhivele Statului Sibiu se ocupă cu prelucrarea, păstrarea şi conservarea documentelor. "Anii trec cu sutele, iar noi trebuie să avem grijă să îi conservăm, ca să poată fi citiţi, reinterpretaţi. Noi încercăm să scoatem la iveală, acum, documente inedite, pentru că cele care sunt cunoscute deja nu mai prezintă un interes atât de mare", ne-a spus., recent, Alexiu Tatu.


Anul 1292 - cel mai vechi document


Când vine vorba de Sibiu, în documente, oraşul datează din 1292. Acesta este cel mai vechi document de arhivă şi se referă la azilul de pe strada Azilului. Directorul Arhivelor Statului Sibiu spune că acesta este de o importanţă majoră şi că atestă preocuparea pentru categoriile marginale ale societăţii medievale transilvane, din secolul al XIII-lea, respectiv pentru văduve, persoane cu dizabilităţi, oameni săraci şi orfani.
"Acest document este important, pentru că el, pe lângă faptul că este un pergament scris, în limba latină, face atestarea unui spital - azil care şi-a păstrat destinaţia până în zilele noastre", a mai spus Alexiu Tatu.


Colecţie în timp


Toate documentele Arhivelor Statului au fost strânse în timp. Nu a existat dintotdeauna conceptul de conservare scrisă a istoriei. Abia începând cu veacul al XVI-lea a apărut ideea ca documentele să fie adunate. Iniţial, raţiunea principală a urbei era să tezaurizeze documentele referitoare la proprietăţi, pentru că majoritatea oamenilor, încă din Evul Mediu, erau interesaţi de documentele de proprietate. "La început, pe lângă documentele referitoare la proprietăţi, erau şi cele ce vizau biserici, după aceea au început să apară acte ale administraţiei locale, instituţiilor medicale. De fapt, cei cinci kilometri de arhivă pe care îi deţinem se referă la toată viaţa Sibiului şi nu numai, ci a Transilvaniei", a spus Alexiu Tatu.
Documentele aflate la Arhivele Statului Sibiu creionează societatea încă din evul mediu până în contemporaneitate. Printre fondurile arhivistice ce se regăsesc în oraşul de pe Cibin se numără cele administrative şi juridice (1292 - 1967); economice: industrie, agricultură, comerţ, finanţe (1631 - 1958), militare (1703 - 1945), ecleziastice (1202 - 1921), arhive create de uniuni şi asociaţii (1840 - 1951), fonduri ale unor instituţii culturale (1868 - 1945) şi şcoli (1750 - 1959), organizaţii politice  ale germanilor din România (1918 - 1944), lăsăminte personale şi familiale (sec. XIX - 1984) şi alte colecţii (1009 - 1973).
Potrivit statisticilor oferite de Arhivele Statului Sibiu, numărul documentelor aflate în arhivă până în anul 1700 se ridică la peste 15.000. Printre ele se numără socotelile medievale şi registrele de impozite, articolele dietale, statutele oraşului, sentinţele juridice ş.a. Cât despre colecţia manuscriselor, ea numără peste 1815 volume create în perioada 1522 - 1973. Unul dintre cele mai valoroase este cel al lui Conrad Haas despre construirea rachetelor (1529 - 1569).


2016, an aniversar


În ceea ce priveşte parteneriatele pe care Arhivele Sibiului le încheie cu celelalte instituţii publice, Alexiu Tatu spune că o legătură strânsă o are cu Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, prin Lectoratul Francez, şi cu Biblioteca Judeţeană ASTRA. Cu BJ ASTRA îşi propune să digitalizeze documentele medievale până în anul 1600, fiind vorba despre peste 4000 de documente originale în limbile germană, latină, slavonă şi maghiară. Astfel, cei care vor să descopere istoria medievală nu trebuie să vină neapărat la sediul Arhivelor să consulte documentele ci pot intra pe Internet, unde vor găsi toate informaţiile.
Totodată, printre proiectele directorului Alexiu Tatu se numără şi lansarea cărţii "Enciclopedia Română. Corespondenţa", volumul I, 1895 - 1896, coordonată de Cornel Diaconovici.
Anul viitor, în 2016, Arhivele Sibiului împlinesc 140 de ani de la înfiinţare, de când au devenit instituţie publică.





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Tribuna

EVENIMENT TV
VISA MEDICA
visa medica
ARTMANIA
Licitatie publica