Tribuna
SEVIS
Cercetătorii din Cluj au evaluat calitatea aerului în casele sibienilor. Ce pericole au găsit
Liuba STARII
668 vizualizari
Cercetătorii din Cluj au evaluat calitatea aerului în casele sibienilor. Ce pericole au găsit

Cercetătorii din Cluj au evaluat calitatea aerului interior în perioada iernii, în cinci mare orașe din România, printre care a fost și Sibiul. În cadrul acestuia, specialiștii au selectat o sută de clădiri rezidențiale reabilitate termic, în care au depistat concentraţii ridicate de radon. Acestea au fost cauzate, în principal, de o aerisire precară a camerelor investigate și utilizarea lumânărilor parfumate sau a uleiurilor volatile. 

Potrivit echipei de cercetare, calitatea aerului interior este caracteristica acestuia de a avea un conţinut de poluanţi care nu depăşeste concentraţiile sau dozele admise, asigurând astfel igiena şi sănătatea persoanelor. Pe lângă poluanţii care pătrund din afara locuinţei, o paletă largă de substanţe chimice, precum compuşii organici volatili şi compuşii carbonilici, poate fi atribuită lacurilor şi adezivilor utilizaţi pentru fabricarea mobilerului, materialelor de construcţie, respectiv produselor de curăţenie şi uz personal. Expunerea la aceşti compuşi chimici a fost asociată cu tulburări ale sistemului imunitar sau nervos, precum şi efecte carcinogene. Un impact important în creşterea calităţii aerului de interior îl are atât managementul surselor, cât şi comportamentul utilizatorului casnic în relaţia cu mediul în care trăieşte. Tendinţa generală de creştere a gradului de etanşeizare a clădirii în vederea reducerii consumului energetic are ca efect negativ o reducere a gradului de aerisire a clădirii, şi, implicit, o reducere a calităţii aerului de interior.

“Studiul a selectat 100 de clădiri rezidenţiale reabilitate termic din Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi şi Timişoara. Cncentraţiile de radon, compuşi organici volatili şi compuşi carbonilici au fost măsurate prin metoda pasivă. În acelaşi timp, măsurătorile continue efectuate cu aparatul ICA, dezvoltat de echipa de cercetare, pentru factorii fizici şi concentraţia de CO2 au permis efectuarea unor analize statistice multivariate cu privire la concentraţiile poluanţilor investigaţi. Astfel, în 95% dintre clădirile investigate concentraţia de formaldehidă a depăşit valoarea de 50 μg/m3, valoare prag reglementată în anumite ţări europene, iar în 10% dintre locuinţele investigate au fost înregistrate concentraţii ridicate de acetaldehidă. Aceste concentraţii ridicate au fost asociate în principal cu o aerisire precară a camerelor investigate, respectiv utilizarea unor produse precum lumânările parfumate sau a uleiurilor volatile. Concentraţia de radon a depăşit în 52 % din case pragul de 300 Bq/m3 (valoare stipulată de legislaţia românească şi cea europeană). Radonul este un gaz radioactiv omniprezent, principala sursă de provenienţă a acestuia fiind solul. Radonul pătrunde uşor prin fisurile din fundaţie şi pereţi, prin podele şi pe lângă tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior”, spun cercetătorii din UBB.

 

Studiul a observat faptul că prezenţa pivniţei sub încăperea monitorizată, respectiv prezenţa unei plăci de beton sub podea atrage o reducere semnificativă a concentraţiei de radon în comparaţie cu situaţiile în care acestea nu erau prezente. La clasele de poluanţi menţionate anterior putem adăuga şi bioxidul de carbon (CO2), care, deşi nu este un poluant de interior, este atât un bun indicator al bioefluenţilor umani, cât şi un surogat pentru evaluarea gradului de aerisire al unei încăperi.

 

Atât rezultatele acestui studiu, cât şi studii similare existente din literatura de specialitate, indică existenţa unei corelaţii demne de luat în considerare între concentraţia de CO2 şi alţi poluanţi (radon, acetonă, acetaldehidă, limonen, etc.), respectiv între concentraţia de CO2 şi parametrii fizici, precum umezeala relativă. Prin urmare, deşi nu se poate trasa o relaţie de cauzalitate, este foarte probabil ca o concentraţie ridicată de CO2 să semnaleze atât o aerisire precară, alături de un factor de ocupanţă ridicat, cât şi o acumulare a concentraţiilor altor poluanţi prezenţi în acest spaţiu închis. Studiul de faţă invită, prin rezultatele obţinute, la o evaluare atentă a calităţii aerului interior, în special pentru locuinţele reabilitate termic, respectiv proiectarea soluţiilor pentru remedierea calităţii aerului interior în funcţie de sursa acestora (exterior, interior) şi distribuţia lor, precum şi de modul şi gradul de utilizare a spaţiului interior de către utilizatori, informează specialiștii.

 





comentarii
1 comentarii

În mod normal o locuință izolata termic și cu geamuri termopane, TREBUIE neapărat sa aivă un sistem de ventilatie. Și în restul Europei se pun termopanele acestea ermetice, însă ei au grija sa își facă și un sistem de ventilație. Ca altfel e ca și cum îți pui un plastic pe cap și ai pretenția sa nu te sufoci.
24.02.2021 11:41
Din aceeasi categorie
Electrica Furnizare

publicare anunturi

Somarest

Q-House

Vacanta Eurotrip
info
Palatul Brukenthal Avrig
Licitatie publica

accentmedia