Tribuna
Comunicat de presa
Ce facem cu Munţii Făgăraş?
Al. CONSTANTINESCU
2372 vizualizari
Ce facem cu Munţii Făgăraş?

Precedentele articole - „Criza pârtiilor” şi „Miza proiectului Bâlea-Capra” - privind dezvoltarea zonei respective, au informat în detaliu cititorii Tribunei din Sibiu despre intenţia implementării unui proiect capabil să valorifice relieful zonei prin crearea unui amplu Complex Turistic de nivel european. 

Ar putea fi practicate, într-un asemenea spaţiu, sporturi şi activităţi recreative pe tot timpul anului. Susţinut deschis (H.G nr.558/2017) ca fiind de interes naţional, Proiectul Asociaţiei „Dezvoltare Intercomunitară Monte Făgăraş” are şanse de reuşită dacă va depune studiul de fezabilitate necesar semnării contractului de finanţare. Disputele pe această foarte responsabilă temă sunt total inutile. O minimă condescendenţă ar uni competenţe şi ar împlini aşteptările comunităţilor care îşi doresc locuri de muncă, o mai bună calitate a vieţii şi perspective de trai sigure, aici, la noi.

    Nu este surprinzător faptul că exact pentru acelaşi areal, Fundaţia „Conservation Carpathia” se implică în conservarea valorilor naturale ale Masivului Făgăraş şi militează pentru trecerea întregului masiv în categoria de protecţie „Parcuri Naţionale”. Motivaţia apare după 2005, când pădurile naţionalizate au fost retrocedate foştilor proprietari. În 2006 a fost depus la Parlament un studiu şi cererea pentru ca Mţii. Făgăraş să devină Parc Naţional. „Sursele” explică interesul unui parlamentar sibian, de atunci, ca dezbaterea să nu aibă loc. Deci nici-o decizie. Vizibilele „afaceri verzi” au proliferat distructiv de atunci, iar din biodiversitatea de excepţie a mai rămas câte ceva, acolo unde nu au putut ajunge împroprietăriţi şi nu numai, iar comunităţile locale nu s-au ales cu nimic. În această situaţie Fundaţia „Carpathia” a întocmit un pertinent studiu, realizat de specialişti, în localităţile limitrofe Sit-lui „Natura 2000-M-ţii Făgăraş”. Conform prevederilor IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) „ariile protejate sunt spaţii geografice clar delimitate pentru conservarea pe termen lung a naturii, serviciilor de mediu, a valorilor culturale asociate” din asemenea spaţii. Proiectul Fundaţiei „Conservation Carpathia „ oferă soluţii nominale pentru dezvoltarea zonei - 200 000 ha. – care ar putea proteja şi conserva - pe termen lung - valorile patrimoniului natural din acest „simbol emblematic al naturii sălbatice” unic în Europa de astăzi. Este vorba de arealul care se dezvoltă din malul Oltului – vest, până în văile Bârsei şi Dâmboviţei – est; din ţara Făgăraşului – nord, până în depresiunile Jiblea, Arefu, Brădet - în sud. Zona include 128 localităţi cu peste 73000 gospodari care vieţuiesc sub cel mai mare bazin forestier al României; cu pajişti încă nefragmentate antropic, cu 27 tipuri de habitate naturale şi valoroase specii de plante, multe endemice şi specii de animale sălbatice, unele de mult dispărute de pe continent. Dar să nu trecem cu vederea fabulosul peisaj alpin marcat de amprenta multimilenară a erelor cuaternare – praguri, circuri glaciare cu lacuri suspendate, morene, creste puternic zimţate, rupturi tectonice şi cascade, văi adânci parcurse de ape limpezi ş.a.
De altfel Grupul de lucru interministerial - manager proiect al Fundaţiei, Daniel Bucur - a replantat deja 1,5 milioane puieţi – pe 600 ha – în spaţiile degradate ale Făgăraşilor. Doi împătimiţi iubitori ai naturii sălbatice, Christoph şi Barbara Promberge, doresc să devină parteneri pentru promovarea unei economii verzi în acest emblematic masiv. Cu 60 milioane euro, obţinuţi din donaţii – Christoph şi Barbara – au cumpărat 21 000 ha pădure pentru a stopa defrişările din acest areal care mai deţine ample parcele de păduri virgine şi cvasi virgine. Cei doi, au declarat, în numele Fundaţiei înfiinţate în 2009 , că sunt dispuşi să doneze această suprafaţă statului Român dacă Guvernul va hotărî trecerea Munţilor Făgăraş în categoria de protecţie a Parcurilor Naţionale - cu stricta respectare a standardelor internaţionale în vigoare. „Un parc naţional trebuie să fie al naţiunii” sunt de părere cei doi ecologişti. Cu un astfel de statut, în arealul respectivului parc, conform normelor IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) pot fi dezvoltate: ecoturismul; programe pentru observarea animalelor sălbatice, a păsărilor; turism în natură; colectarea fructelor, ciupercilor; ateliere meşteşugăreşti tradiţionale şi alte asemenea activităţi care respectă standardele impuse acestei categorii protective. Sigur sunt prioritare, în acest nou cadru, protecţia ecosistemelor valoroase, sunt interzise : păşunatul în zonele arboricole, pe stâncăriile puţin înierbate şi firesc, se impun anumite reguli de vizitare şi parcurgerea zonelor cu habitate de interes comunitar.
    Această ofertă necesită totuşi răspunsuri şi soluţii la câteva întrebări. Presupunând că se va decide includerea masivului în categoria de Parc Naţional; ce se va întâmpla cu întreg spaţiul dintre Cârţişoara – Arefu, traversat de Transfăgărăşan ? Cum ar coabita DN7C şi zona sa cu şi în mijlocul unei arii strict protejate? Sau vor fi două Parcuri Naţionale (de est şi vest)? Cum ar funcţiona Complexul Turistic propus de Asociaţia „Monte Făgăraş”?
    Interesul major al publicului – şi nu numai al celui sibian -, pentru care din cele două oferte - total diferite ca scop, mijloace şi efect -, vor decide factorii responsabili, va marca nu atât calitatea competenţelor cât mai cu seamă probitatea morală, a menţinerii rădăcinilor tradiţionale de care ţinem şi pe care suntem datori să le transmitem celorlalţi.
    Mai trebuie ţinut seamă şi de situaţia majoră a spaţiului discutat care actualmente este administrat de Sit-ul „Natura 2000 Munţii Făgăraş”. Acest organism prin cele două componente de management ale regulamentului, după care funcţionează (Consiliul Consultativ - Administrativ şi Consiliul Ştiinţific), trebuie să îşi exprime opinia cu privire la viitorul întregului areal încredinţat, în conformitate cu prevederile „Regimului ariilor protejate” prevăzut de OUG 57/2007.
    Cert este că de un real interes public vor rămâne argumentele factorilor de decizie care trebuie să aleagă o soluţie viabilă, de maxim interes naţional şi mai cu seamă în beneficiul - pe termen cât mai îndelungat – oamenilor acestui pământ.






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Festivalul 25 ore de teatru non-stop

Muzeul Astra

SEVIS

Vacanta Eurotrip
info
A.D.I. Eco Sibiu
EVENIMENT TV
Hoghilag erata
Licitatie publica

accentmedia