Klaus Iohannis vorbe&#351;te despre proiectul la care lucreaz&#259; în aceast&#259; perioad&#259; pentru reabilitarea complet&#259; a cartierelor de blocuri. Dac&#259; toate demersurile, începând de la reglementarea situa&#355;iei juridice &#351;i pân&#259; la detalierea planurilor, decurg bine, anul viitor, un prim cartier de blocuri va fi complet reabilitat începând cu aleile, locurile de parcare, de joac&#259; sau spa&#355;iile pentru pubele. <br><br> Echipa de fotbal Voin&#355;a va primi mai mul&#355;i bani, spune primarul Sibiului, atât pentru proiectele sale, cât &#351;i pentru stadion.

Alei, parcări şi locuri de joacă modernizate

Aţi avansat recent ideea unor planuri pentru reabilitarea cartierelor de blocuri din Sibiu. Despre ce este vorba?

Klaus Iohannis: În afară de infrastructura rutieră, la care lucrăm în această perioadă, există, în Sibiu, probleme destul de mari în cartierele de blocuri. Acolo, viabilizările s-au făcut, la vremea respectivă, când s-au construit cartierele, în mare grabă, cu bani puţini, aleile sunt foarte slabe, locurile de joacă, în parte au fost reabilitate de noi, în parte necesită reabilitări şi înlocuiri, zonele verzi sunt nedefinite şi nici locurile de parcare nu sunt bine definite. În foarte multe cartiere, oamenii şi-au realizat, cu balast şi cu alte improvizaţii, parcări.
Eu consider că toate aceste situaţii trebuie rezolvate, dar nu punctual, ci ca şi ansamblu pentru cartierul de blocuri şi atunci vreau să luăm fiecare cartier în parte, să analizăm situaţia de acum, să vedem de ce anume este nevoie pentru cartierul respectiv şi apoi să-l punem în practică.
Am început cu un cartier, lucrăm la detalierea planurilor şi, în paralel, la ceea ce se numeşte reglementarea situaţiei juridice, adică delimitarea clară a terenurilor care sunt în proprietatea municipiului, trecerea lor în Cartea Funciară şi aşa mai departe, şi dacă totul merge bine, la anul putem să ne apucăm fizic să reabilităm primul cartier.

Care este acest prim cartier?

K.I.: Până la urmă toate cartierele vor beneficia de aceste refaceri, ceea ce facem noi acum este un proiect pilot, vreau să văd cum avansăm cu el.

Ce va însemna practic reabilitarea?

K.I.: Parcări, alei, locuri de joacă, locuri pentru pubelele de gunoi, bănci, şi aşa mai departe, absolut totul va fi realizat şi delimitat.

Cât vor dura lucrările într-un cartier?

K.I.: Nu cred că vom reuşi să reabilităm mai mult de un cartier pe an şi atunci va dura câţiva ani buni până terminăm toate cartierele. Evident, cartierele mai mari vor dura un pic mai mult şi microcarierele se vor termina, probabil, în câteva luni.

Şantierele nu mai pot sta după Gaz

Am trecut de jumătatea anului, cum au mers lucrările la străzi până acum, sunt mai multe decât anul trecut, spre exemplu?

K.I.: Şantierele merg bine. În privinţa lucrărilor, este comparabil cu ce am avut anul trecut. Diferenţa constă în faptul că am avut lucrări mult mai ample pe străzile care au fost afectate de traficul greu şi pe străzile care au fost afectate de lucrările de la gaz. Am avut până acum lucrări foarte mari de reasfaltare, cea mai mare acţiune de acest tip care s-a pus în practică vreodată în Sibiu. Este vorba despre Alba Iulia, Semaforului, Constituţiei, lucrări foarte mari, şi vor mai fi probabil unele tronsoane pe Maramureşului, pe Panta Cristianului.

Străzile pentru care deja s-au desfăşurat licitaţiile şi care sunt finanţare din creditul BERD vor intra toate în şantier anul acesta, având în vedere că doar o parte este în lucru?

K.I.: O să intre toate în lucru. Am avut o serie de discuţii cu cei de la gaz (n.r. societatea EOn Gaz) pentru a ne pune la punct cu perioada în care intră fiecare cu lucrările, dar acum am hotărât să atacăm toate străzile şi vom vedea atunci când cei de la gaz îşi finalizează procedurile de proiectare, cum armonizăm şi arterele. Probabil, cele mai multe străzi vor ajunge să fie inclusiv asfaltate cu primul strat de asfalt şi de abia după aceea o să intre gazul. Este varianta cea mai simplă. Nu putem să stăm cu toate şantierele şi să aşteptăm după gaz deoarece ei, anul acesta, nu au reuşit să facă progrese notabile în faza pe hârtie şi atunci vom accelera noi şantierele.

Nu aţi reuşit să vă înţelegeţi cu ei în privinţa străzilor pe care doriţi să le modernizaţi şi să înlocuiască şi ei conductele pe acele străzi?

K.I.: Deocamdată documentaţiile lor nu sunt finalizate, nu pot să previzionez când îşi termină ei documentaţiile, dar suntem deja în august şi perioada în care se poate lucra nu durează mai mult decât octombrie. Nu putem să mai aşteptăm.
La societatea de gaz procedura internă este foarte complicată şi cei de la Sibiu au un rol minor în planificarea lucrărilor. De aceea trebuie să clarificăm noi, de la Primărie, ce se întâmplă şi să nu aşteptăm prea mult după planul lor.

În cazul în care străzile modernizate se vor asfalta cu primul strat, iar apoi societatea de gaz va interveni pe ele, EOn va plăti refacerea asfaltului?

K.I.: Evident. Noi nu plătim aceste refaceri, noi doar le planificăm şi aprobăm perioada în care se realizează.

Anul viitor veţi primi o nouă tranşă din creditul BERD. Se vor face mai multe lucrări decât anul acesta?

K.I.: Pentru anul acesta am constatat că ofertele firmelor de construcţii au fost avantajoase şi am reuşit să avem mai multe lucrări decât erau planificate la începutul anului, pe aceeaşi bani.

Va intra şi Calea Poplăcii în şantier?

K.I.: Calea Poplăcii este mai complicată decât alte străzi, fiindcă acolo se găsesc reţele mari, acolo se găseşte reţeaua de alimentare a oraşului cu apă, o reţea mare de canalizare care colectează apele pluviale din întreaga zonă, este o reţea de canalizare menajeră care trebuie înlocuită, este o conductă de alimentare a oraşului cu gaz şi toate acestea trebuie înlocuite înainte de a se trece la reabilitarea carosabilului. Fiecare din aceste conducte va necesita o lucrare mare şi atunci vom avea, înainte să ne apucăm de carosabilul propriu-zis, câteva lucrări succesive mari, care vor împiedica traficul în zonă. Nu se va putea circula pe Poplăcii şi doar după ce se termină toate acestea vom putea să refacem drumul.

S-a îmbunătăţit mult situaţia traficului în acest an, în condiţiile în care traficul greu nu mai intră prin oraş?

K.I.: Da situaţia traficului este mult mai bună acum decât înainte de deschiderea centurii.

Mai sunt necesare adaptări, modificări ale semafoarelor pentru o circulaţie mai bună?

K.I.: Este nevoie de îmbunătăţiri substanţiale în continuare. Nici în momentul de faţă nu sunt mulţumit de cum merge traficul în zona Şaguna, intersecţia cu Victoriei, Piaţa Unirii mai necesită câteva armonizări, vom face câteva adaptări mici. Mai este nevoie de multe lucrări pentru a avea un trafic care funcţionează optim şi cred că este nevoie şi de ajutorul sibienilor care ar putea să renunţe, măcar într-o anumită măsură la maşina proprie, să folosească autobuzul sau bicicleta sau să meargă, pur şi simplu, pe jos.

Lucrurile se pot mişca pentru Păltiniş

Spuneaţi la un moment dat că între proiectele care nu v-au reuşit, dar pe care nu le abandonaţi, sunt Păltinişul şi UNESCO. Sunt şanse pentru dezvoltarea Păltinişului cu acest demers pe care l-aţi făcut recent?

K.I.: Am avut multe discuţii cu domnul preşedinte Bottesch (n.r. Martin Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu) pe tema Păltinişului şi am hotărât să reluăm demersurile pentru dezvoltarea Păltinişului. I-am invitat la o discuţie şi pe primarii din comunele limitrofe, am avut un sprijin de la Guvern şi s-a elaborat acel prim prestudiu de fezabilitate, după care am hotărât să începem cu o parte care, credem noi, că este realistă, dezvoltarea în imediata apropiere a Păltinişului, dezvoltare care se va face partial, într-o mai mică măsură, pe teritoriul Sibiului, şi pe teritoriul comunei Poplaca.
Pentru a fi în situaţia de a investi bani publici în aceste proiecte este nevoie de o asociaţie, de aceea am înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Păltiniş - Cindrel, între judeţ, municipiu şi comuna Poplaca şi credem că acest demers are şanse să mişte lucrurile în sensul dorit de noi şi sper să fie dorit şi de sibieni.

În privinţa realizării documentaţiei pentru candidatura Sibiului la UNESCO lucrurile par să stea pe loc. Credeţi că este rea-voinţă din partea Ministerului Culturii?

K.I.: Noi am avut schimburi de scrisori cu Ministerul Culturii, s-a stabilit cine participă în comisia de adaptare a documentaţiei şi trebuie să mergem înainte, dar nu cred că mergem cu o viteză foarte mare...

Care sunt domeniile în care Sibiul s-ar putea extinde în viitor?

K.I.: Sibiul se poate extinde foarte bine în domeniul turistic şi de aceea am început primele discuţii pentru ceea ce apare şi în Planul Urbanistic General ca şi Centru de conferinţe şi cultură. Credem că turismul ştiinţific, deci turismul de conferinţe, poate să aducă o creştere semnificativă a turismului în Sibiu şi aceasta este latura pe care vom încerca să provocăm o dezvoltare semnificativă.

Ce înseamnă primele discuţii?

K.I.: Suntem la primele discuţii în care încercăm să vedem ce anume trebuie să se construiască acolo. Doar după ce clarificăm ce dorim noi, cu Casa de Cultură, cu Teatrul, cu structurile Primăriei, să se construiască acolo vom putea să comandăm şi studii de fezabilitate, să ne gândim la modalitatea de finanţare şi doar ultima etapă este realizarea propriu-zisă.

Se vehiculează foarte des ideea ieşirii din criză. Cum vedeţi aceste lucruri?

K.I.: Sibiul nu a avut foarte mult de suferit din cauza crizei datorită faptului că noi am pregătit economia locală de ani de zile pentru aproape orice situaţie. Am avut multe investiţii, le-am sprijinit, le-am promovat, am dezvoltat branşe noi aducătoare de venituri, de exemplu turismul prin evenimentele culturale.
Sibiul a pierdut acolo unde a pierdut toată lumea, la salariile bugetarilor, care au fost tăiate, total nemotivat. Sunt, în continuare, de această părere şi, în continuare, nu cred că măsurile luate de Guvern au fost consistente şi adecvate, nu pot să fac eu o previziune dacă România va ieşi sau nu din criză, dar este foarte posibil ca lipsa unor măsuri coerente să prelungească ieşirea din criză a ţării.
Evident aceste lucruri vor avea urmări, este însă bine că nu au avut urmări grave, şi, în continuare, situaţia Sibiului este mai bună comparativ cu a altor zone.

Poduri rutiere în Tineretului

Au mai avansat viabilizările în Tineretului?

K.I.: Viabilizările în cartierul Tineretului au mers bine anul acesta. Vom avea, până la sfârşitul anului, o bună parte din cartier cu străzi care au toate utilităţile şi sunt asfaltate.

Cât mai durează lucrările de viabilizare, în zonele în care sunt construite case?

K.I.: Este o zonă care a rămas puţin în urmă, dincolo de Rosbach, şi care nu poate fi viabilizată în acelaşi ritm fiindcă este nevoie de crearea a două poduri rutiere, lucru care nu a fost prevăzut în actualul plan de viabilizare şi care este relativ scump. Dar şi în acea zonă, unde sunt puţine case, noi am realizat utilităţile.
În acest an vom ajunge într-o fază avansată cu drumurile, până la Rosbach, urmând ca, la anul, să realizăm podurile şi să finalizăm şi cealaltă parte. În cursul anului viitor viabilizarea se va apropia de finalizare.

Ce se întâmplă cu locuinţele ANL care s-au construit pe strada Independenţei şi care teoretic ar putea fi repartizate?

K.I.: Situaţia este un pic complicată juridic, chestiune care nu ni se datorează. Este vorba despre nişte neclarităţi în cadrul ANL-ului. Acum suntem în faza în care aşteptăm să se lămurească lucrurile şi să ne spună ce se va întâmpla exact cu acele locuinţe. Sper să nu se prelungească prea mult această fază.

Voinţa primeşte bani

Estimaţi la începutul anului că, fiind an preelectoral, 2011 va fi "mai amestecat" din punct de vedere politic.

K.I.: Da, după cum se vede...

Există un conflict cu PDL?

K.I.: Nu există niciun conflict cu PDL. Dumnealor au hotărât să politizeze o temă care nu trebuia politizată; este realmente problema lor şi vor avea probleme.

În ce sens?

K.I.: Nu cred că sibienii agreează aceste politizări de dragul politicii.

V-au cerut cei de la Voinţa bani pentru lucrări la Stadion, bani pentru proiecte?

K.I.: Noi am discutat cu cei de la Voinţa imediat ce au promovat şi este evident şi ne este şi nouă clar că trebuie să venim cu un sprijin mai mare, şi în ce priveşte reparaţiile şi viabilizările pe stadion şi în ce priveşte sumele alocate pentru diferite proiecte ale clubului Voinţa. Şi vom face aceste lucruri, dar într-o manieră bine organizată şi gândită, nu într-o manieră heirupistă.

Veţi aloca banii prin următoarea şedinţă de Consiliu Local?

K.I.: Nu ştiu dacă vom avea deja toate lucrurile detaliate, dar în viitorul apropiat vom pregăti aceste lucruri.

FDGR îşi face planuri, dar încă nu le spune

Aţi mai discutat la nivelul FDGR despre alegerile locale de anul viitor, despre candidaţii pentru Consiliul Judeţean, primării, etc?

K.I.: Noi vorbim tot timpul în Forum şi ne facem planuri, dar din motive strategice nu ieşim în public cu ele.

Candidatura dumneavoastră este un lucru stabilit?

K.I.: Nu văd niciun motiv pentru care nu aş candida.

Sunteţi primarul Sibiului de peste 11 ani. Nu v-aţi săturat?

K.I.: Nu! Sper că nici sibienii nu s-au săturat.

Se discută uneori despre faptul că nu acordaţi audienţe. Se rezolvă problemele oamenilor în urma audienţelor?

K.I.: Nu se rezolvă niciodată. Am mai spus-o şi rămân la această părere - pentru un primar părerile cetăţenilor trebuie să fie importante şi pentru mine sunt importante, dar eu prefer să discut cu sibienii acolo unde sunt ei acasă, unde-mi prezintă problemele lor, care sunt reprezentative pentru comunitate: pe strada lor, în piaţă, în cartierul lor şi aşa mai departe. Eu vorbesc tot timpul cu oamenii.
Problemele cu care vin sibienii la Primărie şi în audienţă sunt, desigur, probleme reale, dar am constatat, statistic, că majoritatea celor care vin în audienţă la mine vin să ceară o locuinţă sau un loc de muncă. Treaba cu locul de muncă nu putem s-o rezolvăm deloc, iar treaba cu locuinţa nu o rezolvă primarul, ci Comisia Socială. Am toată simpatia şi înţelegerea pentru oamenii care caută o locuinţă sau un loc de muncă, dar primarul nu are atribuţii în aceste domenii.
Au fost foarte puţini sibieni care au venit cu alte probleme la mine în audienţă, motiv pentru care cred că este mai bine să vorbesc cu oamenii acolo unde îmi prezintă problemele de pe strada lor, din cartierul lor, lucru care mă ajută şi să îi ajut pe ei şi să cunosc problemele Sibiului acolo unde apar ele.