Tribuna
PNL
Premierul îşi pune mandatul la bătaie
Boc: "Ori trece Legea pensiilor, ori pleacă Guvernul!"
Rareș BIŢU
2149 vizualizari
Boc:
Guvernul a decis, ieri, să îşi angajeze răspunderea în Parlament pentru legea sistemului unitar de pensii # Premierul Emil Boc a anunţat că proiectul de lege a fost aprobat de Guvern şi va fi transmis celor două Camere ale Parlamentului, care urmează să stabilească data angajării răspunderii # Liderii PSD nu sunt de acord cu asumarea răspunderii pe legea pensiilor şi au anunţat că ar putea susţine moţiunea iniţiată de PNL împotriva Executivului # Mircea Geoană spune că premierul doreşte "deturnarea atenţiei de la moţiunea de cenzură" prin anunţul privind asumarea răspunderii pe Legea pensiilor şi califică acest demers ca fiind "un gest disperat al unui Guvern muribund"
Dacă în prezent, vârsta medie de pensionare este de 63,8 ani pentru bărbaţi şi de 58,9 ani în cazul femeilor, vârsta de pensionare şi stagiile complete de cotizare pentru femei vor creşte cu trei luni pe an, începând cu 2015, pentru a egala vârsta de pensionare a bărbaţilor la 65 de ani, până în 2030, ceea ce va reduce însă numărul locurilor de muncă.
"Procedura va presupune creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, de la 27 ani şi 4 luni în trimestrul IV 2009 la 30 ani în 2015 şi la 35 ani în 2030 (pentru femei), respectiv de la 27 ani şi 4 luni la 35 ani în 2015 (pentru bărbaţi). Stagiul minim de cotizare pentru obţinerea unei pensii din sistemul unitar de pensii publice va creşte gradual de la 12 ani şi 4 luni la 15 ani în 2015, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi", informează Mediafax.
Aceeaşi măsură de reevaluare a vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor complete de cotizare va fi luată atât pentru sistemele militarizate (armata, poliţia, Serviciul Român de Informaţie, Serviciul de Informaţii Externe), prin majorarea graduală a vârstei standard de pensionare, până în 2025, de la 55 ani la 60 ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, după modelul Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii, şi creşterea stagiului complet de cotizare la 30 ani, din care efectiv ca militar 20 ani, cât şi pentru personalul aeronautic civil navigant profesionist.
Astfel, stagiul complet de cotizare pentru obţinerea unei pensii pentru limită de vârstă va creşte în cazul acestora de la 25 ani la 30 ani în 2025, iar stagiul minim de cotizare în specialitate va urca de la 15 ani la 20 ani în 2025.
"În domeniul aeronautic, se are în vedere pensionarea acestei categorii de personal, începând cu data intrării în vigoare a noii legi a pensiilor, conform încadrării în condiţii speciale de muncă, cu reducere de maximum 10 ani faţă de vârsta standard de pensionare în condiţii normale de muncă.
Se va realiza şi uniformizarea vârstelor standard de pensionare şi ale stagiilor complete de cotizare pentru judecători, procurori şi personalul auxiliar din instanţe judecătoreşti şi al parchetelor, dar şi pentru parlamentari, funcţionari publici parlamentari, funcţionari ai Curţii de Conturi şi membrii personalului diplomatic şi consular cu vârstele standard de pensionare aplicabile asiguraţilor actuali ai sistemului public de pensii.
Pentru angajaţii din sistemul militar, extinderea obligativităţii plăţii contribuţiilor de asigurări sociale va fi realizată concomitent cu creşterea salariilor brute, astfel încât introducerea contribuţiilor, de 10,5% din salariul brut, să nu afecteze venitul salarial net al acestora.
În prezent, vârsta de pensionare a magistraţilor este de 60 ani, în timp ce vârsta de pensionare în sistemul public este de 63,8 ani în cazul bărbaţilor şi 58,9 ani în cazul femeilor.
Guvernul apreciază că egalizarea vârstei de pensionare va îmbunătăţi sustenabilitatea financiară a sistemului, atât prin venituri mai mari, cât şi prin cheltuieli mai reduse, dar în acelaşi timp se aşteaptă ca ieşirile mai reduse de pe piaţa muncii să diminueze oferta de locuri de muncă şi, implicit, să crească şomajul, în special în rândul tinerilor", se arată într-un document guvernamental citat de Mediafax. 

Pensiile speciale, integrate în sistemul public de pensii şi recalculate
 

Toate pensiile speciale vor fi integrate în sistemul public de pensii şi recalculate în funcţie de contribuţie, ceea ce va conduce la o reducere a acestora în termen de maximum şase luni, angajatorul urmând să suporte o contribuţie de asigurări sociale de 20,8%, iar angajatul de 10,5%.
"În termen de şase luni din momentul apariţiei legii, se face o procedură în care se ia pensie cu pensie - sunt 258.000 pensii de natura aceasta - şi se recalculează ca şi când ar fi plătit anume contribuţii în sistemul public, pe sistemul de puncte. La finalul acestei proceduri, oamenii o să aibă un punctaj care, înmulţit cu valoarea punctului din momentul acela, o să însemne o sumă. Suma aceea se pune în plată, deci aia este suma care va fi primită ca pensie de persoana respectivă, indiferent cât a avut înainte, din momentul în care se termină aceste şase luni", a explicat secretarul de stat în Ministerul Muncii, Mihai Şeitan.
"După şase luni, când se face calculul, fiecare persoană începe să primească din luna următoare pensia cu valoarea nouă. Deci dacă acum o persoană are pensie de 35.000 şi se calculează şi ies 10.000 lei, atunci primeşte 10.000 lei. Persoanei respective nu i se ia dreptul care este pensia, ci i se revizuieşte cuantumul", a explicat Şeitan.
Astfel, începând cu 2010, data de intrare în vigoare a noii legi, persoanele care urmau să iasă la pensie cu vârste stabilite de legi speciale vor fi pensionate la vârstele stabilite prin calendarul de creştere pentru bărbaţi şi femei, aplicat asiguraţilor din sistemul unitar de pensii publice. 

Mai mulţi contribuabili 

Prin noul sistem de pensii va fi extinsă categoria contribuabililor la sistemul de pensii prin includerea persoanelor care obţin venituri din profesii liberale, manageriat şi asociaţii familiale. În prezent, conform datelor analizate la Ministerul Muncii şi Agenţia Naţionale de Administrare Fiscală, sunt circa 400.000 de persoane din această categorie care plătesc impozite la bugetul de stat, dintre care doar 100.000 de persoane plătesc contribuţii pentru pensii.
Potrivit noii proceduri, toate persoanele care obţin venituri profesionale şi nu plătesc contribuţiile pentru pensii vor fi obligate să achite aceste contribuţii. 

Condiţiile de pensionare anticipată, înăsprite 

Pensionarea anticipată parţială va fi descurajată, iar în perioada cuprinsă între pensionarea anticipată parţială şi data împlinirii vârstei standard de pensionare nu va fi admis cumulul pensiei anticipate cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie.
Vor fi astfel înăsprite condiţiile de pensionare anticipată, prin majorarea penalizării la 0,75% pe fiecare lună de pensionare anticipată faţă de vârsta standard. În aceste condiţii, penalizarea maximă urcă la 45% faţă de maximum 30% în prezent.
Anticiparea nu poate să depăşească 60 luni (5 ani) faţă de vârsta standard de pensionare.
"Nimeni nu va mai putea să iasă la pensie anticipat mai mult de 60 de luni. Deci, 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare. Omul care se află la pensie anticipată nu va putea cumula pensia anticipată cu veniturile salariale. Şi atunci când persoana respectivă va împlini vârsta standard de pensionare, penalizarea se ridică", a spus ministrul interimar al Muncii, Gheorghe Pogea. 

Modificări pentru acordarea pensia de invaliditate 

Legislaţia privind procedurile de acordare a pensiilor de invaliditate va fi revizuită prin înlocuirea documentarului medical completat de medicul curant cu raportul medical de evaluare completat de medicul asigurărilor sociale.
"Tot ce intră de acum încolo ca documentar pentru pensia de invaliditate va avea o altă procedură. Nu va intra numai un documentar de la un doctor, ci va trece printr-un expert al Casei de Asigurări de Pensii, care este integrat în Institutul Naţional de Exepertiză Medicală. Acel om răspunde de corectitudinea medicală a elementelor care intră în sistem. În momentul în care se consideră că ceea ce intră în sistem, sub formă de documentare, este suspicios - s-ar putea omul să fi văzut nişte falsuri acolo - ei au posibilitatea, prin contracte cu laboratoare şi spitale, să reverifice documentarea şi, dacă după reverificare nu trece, nu se acordă acea pensie", a explicat Şeitan, potrivit căruia falsificarea documentaţiei va fi considerată infracţiune şi pedepsită inclusiv cu închisoare. 

Acordarea pensiei de invaliditate de gradul III, exclusiv persoanelor de minim 45 de ani
 

Posibilităţile de acordare a pensiei de invaliditate de gradul III vor fi restrânse la anumite categorii de situaţii şi vârste, astfel încât această pensie să fie acordată exclusiv persoanelor în vârstă de minimum 45 ani.
"În România există 3 grade de invaliditate. Cel mai grav este I, în care persoana nu mai poate să lucreze şi are nevoie de un însoţitor, pe urmă gradul II, în care persoana nu mai poate lucra, dar nu are nevoie de însoţitor, şi gradul III, în care persoana poate să lucreze o perioadă din timpul normal de lucru. Aceste persoane nu vor mai fi încadrate în gradul III de invaliditate, mai ales când provin sau numai când provin din boli obişnuite sau din accidente în afara muncii. Deci, nu dacă au boli profesionale sau accidente de muncă. Dacă provin din astfel de boli, nu pot să obţin această pensie decât după vârsta de 45 de ani, considerându-se că în perioada înainte de 45 ani pot fi reşcolarizaţi pentru o meserie", a spus Şeitan. 

Punctul de pensie, indexat anual
 

Punctul de pensie va fi indexat anual în funcţie de inflaţia prognozată şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut, în locul salariului mediu brut. Prin noul sistem, valoarea punctului de pensie va fi determinată prin aplicarea asupra valorii actuale a unui procent de creştere egal cu inflaţia prognozată pentru anul următor.
Prin noul sistem, valoarea punctului de pensie va fi stabilită anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi determinată prin majorarea ultimei valori a punctului din anul precedent cu rata inflaţiei, la care se adaugă jumătate din creşterea reală a salariului mediu brut prognozat pentru anul următor.
Dacă unul dintre aceşti indicatori prognozaţi pentru anul următor are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. Dacă indicatorii au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului din anul precedent.
Valoarea punctului de pensie poate fi majorată prin legile de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat în raport cu evoluţia indicatorilor macroeconomici.
În documentul guvernamental se arată că Executivul ia în calcul că, prin indexarea pensiilor cu inflaţia, va creşte numărul pensionarilor care vor dori să desfăşoare o activitate economică pentru completarea veniturilor. 

Reguli noi pentru depistarea neplăţii contribuţiilor sociale
 

Elaborarea unor reglementări clare de colaborare între Casa Naţională de Pensii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Serviciul de Evidenţă Informatizată a Populaţiei pentru identificarea, înştiinţarea şi penalizarea persoanelor care nu plătesc contribuţii de asigurări sociale, crearea unei baze de date comune ANAF-CNPAS-SEIP-Registrul Comerţului, identificarea şi înregistrarea la casele judeneţe de pensii a persoanelor care obţin venituri profesionale (liber profesionişti, manageri, asociaţii familiale) şi suportarea din bugetul de stat a indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de gradul I, nu de la bugetul asigurărilor sociale de stat, sunt alte măsuri analizate la nivelul Guvernului.
"Această lege va avea un impact pozitiv în timp. De exemplu, pentru 2010 impactul bugetului asigurărilor sociale de stat va presupune o reducere cu 0,5% din PIB, iar în 2020 impactul va fi de 2,1% din PIB", a explicat ministrul de finanţe. 

Greaua moştenire, interminabilul refren
 

Premierul Emil Boc a arătat că "Bugetul de pensii a înregistrat deficite anuale cronice începând cu anul 2006, iar în 2009 a fost înregistrată cea mai mare valoare a deficitului din ultimii zece ani, ceea ce a impus ca bugetul de stat să împrumute bugetul de asigurări sociale cu aproximativ 1,5 miliarde euro, reprezentând 15% din cheltuielile anuale cu pensiile", a afirmat Boc, potrivit căruia numărul total de pensionari se ridică în prezent la 5,7 milioane persoane, iar cel al contribuabililor la 4,9 milioane persoane.
Numărul pensiilor de invaliditate a crescut, preponderent fără justificări medicale, de la 600.000 beneficiari, în 2001, la circa 900.000 persoane în 2009, iar pensionările anticipate parţiale s-au triplat, ajungând la un total de 112.000 persoane, cu tendinţă de creştere.
Potrivit premierului, deşi vârsta de pensionare în trimestrul IV al acestui an este de 58,9 ani pentru femei şi 63,8 ani pentru bărbaţi, vârsta "reală" de ieşire la pensie este de 54 ani, ca urmare a regulilor aplicate pe baza grupelor de muncă, pensiilor de invaliditate, pensiilor de urmaş, legilor speciale. 

35.000 de lei, pensia pentru "un aviator din Cluj"
 

Boc a explicat că diferenţa dintre cea mai mică şi cea mai mare pensie din sistemul public, reglementat de aproximativ 80 acte normative, este una foarte mare, între 350 lei cât reprezintă pensia socială minimă şi 35.000 lei, pensie specială pentru "un aviator din Cluj". Cea mai mare pensie din sistemul public actual este de 23.758 lei.




comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Forumul German

qhouse sibiu

Palatul Brukenthal Avrig

sevis

Comunicat de presa final

Vacanta Eurotrip
info
publicare anunturi
Licitatie publica

accentmedia