Credincioşii de la cele 3 Biserici cu hramul "Cuvioasa Paraschiva", "Sfânta Treime" şi "Sfântul Ilie" au ieşit cu Praporii şi cu Cerul şi s-au întâlnit la râu, în faţa primăriei. Slujba de sfinţire a apei a fost oficiată de preoţii parohi Nicolae Streza, Nicolae Jianu, Ioan Avram şi părintele Nicolae Brote.
În ciuda frigului teribil, oamenii au urmărit cu smerenie fiecare etapă a acestei procesiuni, după care au fost botezaţi pe rând. Răşinărenii ştiu că în ziua Bobotezii se sfinţesc toate apele pământului. Apa sfinţită luată acum are puteri miraculoase. Ea nu se strică niciodată. Printre bătrânii satului, Boboteaza mai este cunoscută ca Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului, Descoperirea Cuvântului Întrupat sau Ziua Luminii.
Această mare sărbătoare creştină apare în toate "Constituţiile Apostolice" alături de Crăciun şi de Paşti. Pentru răşinăreni, Boboteaza reprezintă (ca de altfel pentru toţi credincioşii ortodocşi), manifestarea Sfintei Treimi: Fiul care se botează în Iordan de către Ioan, Duhul Sfânt ce se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel şi Tatăl din Cer care îl declară ca fiind Fiul Său.
Pădurarii împuşcă peste ape
În această zi, pădurarii şi vânătorii din sat împuşcă peste ape ca să alunge duhurile rele, amintind astfel de glasul celui care strigă în pustiu. De ani buni, din tradiţia răşinărenilor a dispărut sfinţirea bulgărilor de sare, pe care ciobanii îi aduceau în desagi, în faţa butoaielor cu apă, pentru sfinţire.
Din Agheasma Mare, pe care o iau la Bobotează, răşinărenii beau timp de 8 zile. Dar apa sfinţită în ziua de Bobotează se păstrează curată şi bună ani de zile. La bisericile din Răşinari, agheasma mare se păstrează în agheasmatar. Cu ea se sfinţesc clopotele, vasele liturgice sau obiectele de cult.
Acum, la Bobotează, răşinărenii obişnuiesc să mănânce piftie şi să bea vin fiert.