Tribuna
PNL
Asasinii speranţei şi inamicii înţelepciunii
Rareș BIŢU
2550 vizualizari
Asasinii speranţei şi inamicii înţelepciunii
© Arhiva Tribuna

Ce şansă" pe noi să fim contemporanii atâtor paradoxuri: şcolile sunt rele pentru elevi şi profesori, dar ideale pentru buzna alegerilor. Pieţele sunt rele, mall-urile, în schimb, sunt numai bune. Producătorul român n-are decât să crape, marfa lui n-are decât să îngheţe, importante-s importurile şi profitul companiilor în stare să-ţi vândă şi blana ursului din pădure. Lor să le meargă bine, nu ţăranului care n-are decât să se facă bancher, broker, chirurg ori avocat dacă ţine morţiş să afle şi el ce-i aia să trăieşti pe picior mare. Sau măcar de azi pe poimâine. 

Pandemia asta are, ca mai toate nenorocirile, o mare calitate: abia acum se vede dacă şi cât îi duce capul pe nestemaţii de la hăţuri. Că-n vremuri normale, cu mese rotunde pentru capete pătrate şi festivisme de doi bani, e uşor. Poate oricine. Acum, însă, vedem cine are creier, cine se preface şi cine n-a avut nicicând. Şi nici să se prefacă n-a prea ştiut cum. Deşi avem preşedinte din Sibiu, vicepremier din Sibiu, nu mai pomenesc de miniştrii din Sibiu ori şefi de partide şi instituţii, am ajuns cel mai infectat oraş din ţară, iar gargara şi heirupul se încăpăţânează să ţină loc de înţelepciune şi măsuri alese cu celeritate. 

Direcţia căreia încă-i zice de Sănătate Publică e prizonierul unei dulci lâncezeli, specifică unor bugetari care ştiu să se se respecte. Şef merita să-i fie  un epidemiolog, nu un dentist care, iată, nu i-a ajuns pandemiei nici pe o măsea. Vicepremierul a cerut demisia managerului de la Judeţean, ca şi când înlocuirea unui nepriceput cu altul ar mai fi o soluţie. Uite, la Piatra Neamţ managerii au fost înlocuiţi de 8 ori în ultimul an, iar rezultatele le ştie toată lumea. Luni, vicepremierul a mai cerut demisia încă o dată. Poate a doua oară să fie cu noroc? Dacă nu, mai încercăm: un şase-şase tot pică, probabil când te aştepţi mai puţin.  

În locul unor măsuri coerente, pentru care era suficient trasul cu ochiul către soluţiile şi eficienţa din alte state, am aşteptat, năuci, să vie Arafat. E ca şi cum, în loc să faci curăţenie, aştepţi musafirul să-ţi spună "Vai, da-i chiar mizerie, fă naibii ceva, pune mâna pe făraş!".

I s-au pregătit, probabil, nişte temenele calde, nişte ploconeli cu scorţişoară, dacă tot s-a deranjat să vadă ce-i la Sibiu şi de ce nu mai mere treaba ceas. De aici s-a repezit să Alba unde-şi face de cap un drac la fel de negru. Unii-s şi acum convinşi că a venit la Sibiu ca să aibă de unde pleca. Unde mai pui că alţii-s convinşi că s-a dus la Alba ca să aibă de unde se întoarce la Bucureşti?

Carantina ne-a luat din nou în primire cu tot damful ei de Ev şi ăla Mediu, iar autorităţile refuză testarea în masă din motive pe care mi-e greu să le pricep. Refuză şi explicaţii pe tema asta, fără să le pese că alte pandemii tocmai aşa au fost puse cu botul pe labe. Prin testări masive, nu prin comunicate sterile expediate pulimii cu boltă precum neînduplecatul Manneken. 

Aliată ne-ar putea fi tocmai tehnologia. Asiaticii au fost printre primii care au înţeles potenţialul aplicaţiilor de telefonie mobilă care permit depistarea contacţilor direcţi localizaţi prin GPS. Nu tre` să ai un glob de sticlă ca să vezi că Singapore, China, Taiwan şi Japonia au izbutit să stăpânească pandemia utilizând aceste "leacuri". România ştie şi ea foarte bine cum e cu genul ăsta de aplicaţii: încă din martie o firmă românească a dezvoltat o astfel de aplicaţie, însă autorităţile au preferat încă de-atunci să nu îşi bată capul cu asemenea "detalii", utilizând scuze vecine cu prostia. 

Iar România, da: drept îi că n-o poţi compara neam cu Singapore ori Taiwan, cu atât mai puţin cu Japonia, dar capitolul telefonie ne-ar îngădui o aroganţă. E o şansă pe care gorniştii de la butoane n-au niciun drept să ne-o refuze: anchetele epidemiologice ar fi mult mai rapide, iar eficienţa aproape de cote maxime. Şi poate n-ar mai rămâne timp pentru întrebări tembele precum cea recentă când DSP-ul din Sibiu şi-a asigurat notorietatea după ce a fost curios să ştie cum se mai simte un defunct. Dar, cum spuneam, pentru toate astea e nevoie de creier. Măcar un dram de creier. 





comentarii
2 comentarii

Foarte buna analiza!
Corny
18.11.2020 11:39
Da
19.11.2020 21:54
Din aceeasi categorie
Forumul German

PSD Sibiu

Palatul Brukenthal Avrig

sevis

Q-House

Vacanta Eurotrip
info
publicare anunturi
Licitatie publica

accentmedia