Tribuna
PNL
Scribul de marţi
Anomaliile "constituţionale" ale ţării în carantină (II)
Andrei ILENI
907 vizualizari
Anomaliile

Ne facem că trăim într-un gol cu perspectivă de bulă pătrată, între laturile căreia ne rotunjim asperităţile minţii, dar nu ale gândului între şi întru aceleaşi perspective din afara "confortului constituţional". Adică, suntem renaşcentiştii nihilismului în faţa dezastrului, indiferent de moralitatea sau politizarea lui. Pandemic sau restrâns pe felii continentale, sub limitele paralelelor geografice ale naţiunilor încorsetate prin subdivizări de rasă, gen sau ideologii.
Ne virusăm prin expresia organizată sau arogantă a negaţiei absolute - ca o distanţare între confortul atemporal şi suicidul moral în devălmăşie relaxată - ca o turmă vânată pentru trofeele de pe pereţii nihiliştilor de serviciu, dar care sunt indiferenţi la dispariţia (omor cu adeverinţă!) a 1.500 de specii animaliere în secolul trecut. Practic, le-am redus existenţa în memoria istorică prin zoologie politică.
Ne-am confecţionat alţi "bizoni" (clonaţi după/prin expresia umanoidă) şi le vânăm fantomele, cu precauţie, pentru simplul motiv că au revenit, sub altă înfăţişare paleonto-politică: omor, ca să trăiesc. Sau: omor în numele legiferării vieţii prin schismele confortului personalizat. Omor, prin negaţia constitutivă de adevăr!
Nu există două ţări cu aceeaşi carantină indusă. Două ţări se pot suprapune, uniformiza, definitiva sau anihila prin vocaţie electorală, unde duplicitatea rupe jugulara dintre intenţie şi convingere.
Nu sunt colecţionar al decepţiilor, prin repetabilitatea lor. Expresii, câteodată antagonice, devin "reale" prin duplicitatea faptelor cu virtuţi: dreptate, bunătate, cinste, cumpătare, cultul frumosului şi, mai presus, o înfrăţire cu cel învins de viaţă. Aşa ar fi spus Panait Istrati, socialistul pro-comunist, colecţionar de decepţii ideologice şi care s-a "integrat" în idealismul cultului vizionar, prin care a desăvârşit o "banalitate" deconspirată: "dreptate şi ideologie". În numele pandemiei, prea expresivă prin convingere şi tortură morală - în ultimii 50 de ani, pentru că cele 14 milioane de victime fizice din Europa răsăriteană nu se "contabilizează" la capitolul despre animaliile istoriei, de multe ori asumată cu o plăcere lugubră a oportunităţilor naţionaliste. Chiar dacă erau inversate prin convingere impusă...
 * * * 
Ne facem că motivăm viaţa prin contra-atacuri constituţionale? În funcţie de reverberaţia individuală a unui posibil răspuns, ne gândim că suntem constituţionali. Umani sau ca gen? Inadaptabili sau neconvingători? Falşi prin manoperă legislativă sau indiferenţi? Asimptomatici sau electori care negociază viitorul adaptat (sau reactualizat) trecutului de pe o listă fără conţinut uman? Suntem mai presus de revoluţionism moral? Oare suntem mai liberi prin relaxare "constituţionalizată"?





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
jidvei

qhouse sibiu

Vacanta Eurotrip
info
Publica anunturi
Licitatie publica

accentmedia