Tribuna
PNL
Agenția Sibiu a Băncii Naționale a României împlinește 100 de ani de activitate neîntreruptă
Agenția Sibiu a Băncii Naționale a României împlinește 100 de ani de activitate neîntreruptă
© Sediul actual al BNR Sibiu, fostul sediu al Băncii Albina, prima bancă românească din Transilvania

Urmare a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Consiliului general al Băncii Naționale a României, în ședința din 6 noiembrie 1919, a hotărât înfiinţarea primelor sedii din Transilvania: Cluj, Oradia-Mare, Brașov, Timișoara și Sibiu.

Prima decizie a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României privind personalul Agenției Sibiu a fost luată la 16 septembrie 1920, când s-a decis transferul la Sibiu a directorului Agenției Târgoviște, Nicolae Mărculescu, și al contabilului Agenției Ploiești, C. A. Rădulescu. Ultimul a fost numit provizoriu, până la sosirea contabilului Grigore Băluțescu, de la Agenția Tulcea. Pe 20 septembrie 1920, a fost numit și un casier la Sibiu, prin transferul „țiitorului de registre clasa I” V. Georgescu-Carpen din Serviciul scontului. Asigurarea personalului pentru sediile înființate în Transilvania a ridicat probabil o serie de dificultăți.

Agenția Sibiu a fost instalată într-un imobil care aparținuse fostei Bănci a Austro-Ungariei,  13 clădiri ale acestei bănci, aflate pe teritoriul intrat în componența României, revenind statului român în contul despăgubirilor de război. Banca Națională a cumpărat, ulterior, aceste imobile de la guvernul român. Imobilul din Sibiu era descris în 1945 drept o „casă cu subsol, parter și 2 etaje, construită din cărămidă, acoperită cu țiglă”, fiind situat la numărul 14, pe o stradă al cărei nume s-a schimbat în funcție de epocile istorice: Regele Carol al II-lea, Regele Mihai I, Molotov până în 1970, când a devenit general Gheorghe Magheru. Clădirea este astăzi sediul Consiliului Județean Sibiu.

La 11 octombrie 1920, guvernatorul I. G. Bibicescu preciza în fața Consiliului de administraţie că „operaţiunea de retragere a coroanelor fiind terminată, începerea funcţionării” primelor cinci sedii, inclusiv a celui de la Sibiu, „nu mai are niciun motiv de a fi întârziată”, fapt pentru care a propus „ca ele să-şi înceapă operaţiunile pe ziua de 15 octombrie”. Nu știm exact când a fost efectuată prima operațiune bancară a Agenției Sibiu, dar în martie 1921, au fost deschise primele conturi curente cu facultatea de scont. În același timp, există o mențiune, singulară în felul ei, în procesul-verbal al ședinței din 6 iulie 1921 a Consiliului de administrație al BNR, care a aprobat Agenției Sibiu 2 120 lei „cheltuieli făcute cu ocaziunea sfeștaniei de duminică, 26 iunie, pentru inaugurarea localului”, ceea ce înseamnă că, la 26 iunie 1921, a fost organizată deschiderea festivă a acestui sediu. 

© Sediul actual al BNR

 Prezența Băncii Naționale a României la Sibiu s-a remarcat încă din anul 1915, când 20.000 de coroane din Fondul cultural „Eugeniu Carada” au fost încredințate episcopului ortodox Ioan Meţianu, pentru susținerea școlilor confesionale din Transilvania. De asemenea, în anii războiului, sprijinul financiar al Băncii Naționale a României s-a îndreptat către ziarul „Tribuna”, care apărea la Sibiu din 1884, și către Octavian Tăslăuanu, redactorul-șef al revistei „Luceafărul”. După ce Orfelinatul din Sibiu avusese sprijinul Băncii în anii războiului, la 10 ianuarie 1919 Consiliul general a aprobat, la propunerea guvernatorului I. G. Bibicescu, următoarele: 32.000 lei din Fondul cultural „Eugeniu Carada” „să se trimită, ca și în trecut, Consistoriului Greco-Oriental din Sibiu, spre a se întrebuința în scopuri culturale”; 100.000 lei să fie destinată tot Consistoriului, care urma să o împartă orfelinatelor din Sibiu și Blaj „în părți proporționale cu numărul orfanilor de care se îngrijesc”. În mai 1919, cele două orfelinate primeau încă 100.000 lei, după ce Consistoriul din Blaj transmitea Băncii „mulțumiri pentru darul ce i s-a transmis”, precum și statutele, regulamentul și „diverse acte” care probau „minunata organizare și conducere a acelui orfelinat”. În același timp, în iunie 1919, Consiliul Dirigent al Resortului Finanțelor din Sibiu era admis la cont curent, prin decizia Consiliului de administrație al BNR. Un an mai târziu, revista „Transilvania” din Sibiu era inclusă „între ziarele care vor insera publicațiunile băncii”. Opera de binefaceri a continuat și în anii următori. Astfel, la 9 februarie 1922, între cei care au primit sprijinul financiar al BNR s-au aflat și mai mulți beneficiari din Sibiu: Asociațiunea pentru Literatura Română și Cultura Poporului (100 000 lei); ziarul „Dacia Traiană” (10 000 lei); Societatea sportivă „Șoimii” (5 000 lei); Eforia Școalelor Secundare (50 000 lei pentru înființarea unui internat de băieți), Societatea de Cultură „A. Șaguna” (5 000 lei).

Volumul operaţiunilor desfăşurate la Sibiu a fost în continuă creștere și a fost avut în vedere de Consiliul general al BNR, condus de guvernatorul Dimitrie Burillianu, care a decis, la 26 mai 1927, „ridicarea la rangul de sucursale” a cinci „agenţe clasa întâi”, între care era şi Agenţia Sibiu. Potrivit datelor centralizate de Serviciul studii din BNR, în anul 1935, Sucursala Sibiu a înregistrat un profit de 2.102.000 lei, ocupând locul al treilea după sucursalele Cluj și Timișoara.

© Primul sediu al BNR Sibiu, actuala clădire a Consiliului Județean Sibiu

Instaurarea regimului comunist a determinat schimbări profunde în organizarea și funcționarea Băncii Naționale a României. Mai întâi, a fost etatizată începând cu 1 ianuarie 1947. În august 1947, a fost înfăptuită reforma monetară, iar în anul 1948, numele instituției a fost schimbat în Banca Republicii Populare Române-Bancă de Stat. Sucursala județeană Sibiu avea în subordinea sa opt agenții noi (Secția specială de împrumuturi agricole și meșteșugărești Sibiu și agențiile Ocna Sibiului, Avrig, Tălmaciu, Miercurea Sibiului, Săliște, Poiana, Nohrich).

În 1950, Sucursala Sibiu a Băncii RPR-Bancă de Stat a primit și imobilul fostei Bănci „Albina”, situat pe strada 1 Mai nr. 16, devenită Mitropoliei după 1989. În primul imobil, se afla corpul de inspecție, îndrumare și control, iar în cel de-al doilea serviciile operative ale băncii. În 1953, în ambele locuiau și mulți funcționari, astfel încât propunerea Ministerului de Finanțe de a instala într-una din clădiri și Școala Medie Financiară a determinat un val de memorii trimise la București pentru respingerea acesteia.

În 1979, clădirea de pe strada General Magheru nr. 14, primul sediu al băncii, a intrat în proprietatea statului, fiind astăzi sediul Consiliul Județean Sibiu, iar din anul 2003, imobilul din strada Mitropoliei nr. 16 (fostul sediu al Băncii ”Albina”), a devenit proprietatea Băncii Naționale a României, fiind și astăzi sediul Agenției Sibiu.

După 1990,  s-a revenit la denumirea de Sucursala Sibiu a Băncii Naționale a României iar din 21 martie 2011, în urma reorganizării rețelei teritoriale a instituției, la Sibiu funcționează una din cele 16 agenții ale Băncii Naționale a României.

Agenţia Sibiu este o instituţie fără personalitate juridică, sub coordonarea directă a guvernatorului Băncii Naționale a României şi arondată Sucursalei Regionale Timiş. Astfel, atribuţiile au fost din nou modificate, s-au restrâns acţiunile de control şi supraveghere la instituţiile de credit, activitatea orientându-se cu preponderenţă  spre studii şi cercetări statistice, comunicare cu mediul academic, universitar şi preuniversitar, oganizarea de evenimente educaţionale pentru elevi şi studenţi.

Tot în acest an am celebrat 140 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României. Întemeiată la 17 aprilie 1880, din inițiativa și prin strădania unor minți luminate ale vremii, cea de-a 16-a Bancă Centrală din lume, din perspectivă cronologică, avea să se afirme în scurt timp ca instituție fundamentală a statului român. Din respect pentru excepționalitatea fondatorilor, pentru modernitatea și adecvarea gândirii lor la cerințele timpului, într-o țară în mare parte anacronică, reamintim că România și-a făcut bancă centrală cu 33 de ani înaintea Statelor Unite ale Americii.

Cele două evenimente sunt celebrate în condițiile actuale de austeritate  impuse întregii planete. Suntem nevoiți și noi, la Banca Națională, să adoptăm măsuri excepționale, pentru a răspunde cerințelor Țării, care sunt acum mai multe și mai grele. Să-i urăm băncii noastre centrale, în aceste momente aniversare, să aibă viață lungă și împliniri pe măsura îndatoririlor sale istorice.

 

Petru Goron,

Director BNR Sibiu






comentarii
2 comentarii

"activitatea orientându-se cu preponderenţă spre studii şi cercetări statistice, comunicare cu mediul academic, universitar şi preuniversitar," aka activitate de taiat frunze la caini, frecat manganul sau menta.

De 20 de ani de cand circul regulat pe strada Magheru nu am vazut pe cineva sa iasa sau sa intre in cladirea respectiva. Inca o dovada a parazitismului promovat de Bucuresti. Mizez pe vreo 20 de functii platite bine care se ocupa cu activitatile enumerate mai sus.
MC Hammer
15.09.2020 15:14
Sediul Băncii nu este pe Magheru, este pe Mitropoliei, domnule!
Pentru MC Hammer
15.09.2020 15:18
Din aceeasi categorie
Sibiu Guitar Meeting

qhouse sibiu

Palatul Brukenthal Avrig

anunt-incepere-proiect-139830-final

Vacanta Eurotrip
info
Publica anunturi
Licitatie publica

accentmedia