Tribuna
Tragi la măsea, tragi pe nas, dar de ce tragi de volan?
Dragoş BAKO
2528 vizualizari

O fi jumătate din România neracordată la reţelele de apă şi canalizare, avem mii de uliţe în care te poţi afunda până la genunchi în noroi, soilim în coada clasamentului la consumul de pastă de dinţi, dar când vine vorba de maşini, telefoane şi ţoale ne dăm peste cap să rupem gura târgului, să lăsăm Occidentul cu pupilele dilatate cât cepele. Pe străzile asfaltate sau neasfaltate ale patriei mişună bolizi de lux, cât nu vezi la Roma, la Paris ori la München, cât despre telefoane, ultimele modele sofisticate la care şi norvegienii ori danezii privesc cu jind au pătruns deja în intimitatea veceurilor din fundul curţii româneşti. N-am excelat noi la infrastructură, suntem mereu corigenţi la Sănătate şi Educaţie, dar la capitolul fiţe puţini sunt cei ce ne pot sta înainte. Şi dacă tot nu ne-a ars să ne inspirăm de la vecinii de continent mai răsăriţi din Apus, la cele de trebuinţă unui trai decent, ceva, ceva tot am importat, deh, să fim în rând cu lumea. Printre năravurile pe care le-am crescut şi răspândit tot mai mult în România, năravuri ce macină de multă vreme lumea mai mult sau mai puţin civilizată se numără consumul de substanţe interzise, numite simplu, droguri. Consumul de droguri uşoare, de etnobotanice sau de substanţe de mare risc devenit şi în România un fenomen parcă acceptat tacit de întreaga societate, condamnat cu o pasivitate vecină cu automutilarea. Se vorbeşte pe un ton firesc despre consumul de droguri în cluburi, în licee, la marile festivaluri de muzică electronică, pe plajele de pe litoralul românesc, la munte, în parcuri şi, colac peste pupăză, o statistică recentă ne anunţă că a crescut numărul celor ce se urcă la volan după ce au tras pe nas ori şi-au băgat în venă. Un conducător auto care a consumat substanţe interzise e cel puţin la fel de periculos ca unul care se urcă beat mangă la volan. Din obscuritatea cluburilor, consumul de droguri a coborât în stradă, unde poate avea efecte dramatice. Culmea, la nivelul societăţii, obiceiul e privit ca un viciu oarecare, ca fumatul obişnuit ori îngurgitarea a două-trei beri. "E ceva normal la generaţiile de adolescenţi", spunea râzând tâmp o duduie intervievată pe stradă de reporterii unei televiziuni de ştiri. Mai lipseşte să auzim explicaţii cu aromă de scuză, de genul: "Ei, a tras şi el puţin pe nas şi apoi s-a plimbat niţel cu maşina, ce atâta deranj?". Habar n-am cât îi îngrijorează pe unii anunţul acelei statistici care vorbeşte despre creşterea numărului celor ce conduc sub influenţa substanţelor interzise, dar gândiţi-vă că ei vin să-i completeze pe cei care circulă tot cu maşina, machiţi bine. Mai rămâne să treacă examenul psihologic o mulţime de nebunei şi va deveni circulatul cu maşina un adevărat test de curaj şi noroc. Dar uite că am pus faţă în faţă testul psihologic şi nebuneii, pornind de la premisa că acel examen i-ar putea ţine pe suferinzi la distanţă de volan. Chiar aşa o fi? Privind la incidentele din trafic, la specimenele care ajung la ştiri, avem serioase motive de îndoială.

 





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

ADR CENTRU

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Licitatie publica

accentmedia