Tribuna
SEVIS
Dacă există dispreț pentru cei vii, de ce ar fi altfel pentru morți?
Dragoş BAKO
879 vizualizari

Îmi amintesc cum, înainte de pandemie, ori de câte ori ne părăsea vreun mare artist, cei ce l-au prețuit se adunau în număr mare să îl conducă pe ultimul drum. Fără doar și poate, Nelu Ploieșteanu a fost unul dintre lăutarii pe care i-au îndrăgit foarte mulți români, dar absurdul legiferat i-a ținut departe în cel din urmă moment pe toți cei ce ar fi vrut să-și ia rămas bun de la artist (așa cum s-a întâmplat și în cazul Corneliei Catanga). Odată cu această întâmplare tristă s-a repus pe tapet un subiect controversat, acela al interzicerii practicării obiceiurilor de înhumare. Am aflat, întâmplător sau nu, că există o petiție semnată de reprezentanții a optsprezece culte prin care li se solicită autorităților centrale reevaluarea restricțiilor impuse la înmormântarea persoanelor decedate din cauza Covid-19. Oficialii au dat-o din colț în colț, unii dintre ei susținând declarativ revendicările semnatarilor petiției, dar se pare că de la încuviințarea afirmativă din cap până la întreprinderea unor demersuri palpabile e cale lungă. Spun gurile rele că lucrurile s-ar fi împotmolit în opoziția cuplului ministerial Vlad Voiculescu – Andreea Moldovan, dar la ora când scriem aceste rânduri vorbim despre o informație neoficială (oricum, nu ne mai surprinde nimic la acest trist duet). N-am înțeles de ce, la începutul pandemiei, cei care muriseră din cauza Covid-19 erau îngropați la o adâncime mai mare decât morții obișnuiți, de vreme ce virusul nu zburdă, nu se cațără pentru a ieși din mormânt. N-am înțeles nici motivul pentru care defuncții sunt vârâți despuiați în saci, iar apoi băgați în sicrie sigilate, de parcă același virus s-ar zbate cu disperare pentru a ieși și a se năpusti în nările rudelor și prietenilor răposatului. Iar lista lucrurilor nedeslușite continuă. Din acest noian aș mai aminti încă o situație stranie: se presupune că la 14 zile de la debutul simptomelor un pacient nu mai este contagios și este lăsat să umble slobod printre muritori. De ce în cazul unui pacient decedat la trei sau patru săptămâni de la debutul bolii se impun restricții la înmormântare, de teama infectării celor ce ar participa la ceremonia înhumării? Au fost mii de familii puse în situația de a se despărți de la distanță de cei dragi pentru că nu li s-a permis participarea la înmormântare și iată că în plin secol XXI trăim episoade demne de vremurile ciumei. Poate că luarea în discuție a relaxării restricțiilor existente pentru ceremoniile de înmormântare ar fi alinat suferința multor români, și așa năpăstuiți din cauza pierderii unor apropiați, și astfel s-ar fi rezolvat o mare problemă emoțională ce deteriorează starea sufletească, atât în rândul celor direct implicați, cât și a cetățenilor ce asistă neputincioși la dezumanizarea legiferată. Desigur, la Ministerul Sănătății există fel și fel de preocupări mult mai importante decât starea sufletească a românilor, dar un strop de empatie, de umanitate, amestecat cu o brumă de interes ar fi putut rezolva o situație pe cât de absurdă, pe atât de dureroasă. Legile tâmpite, dezinteresul și orgoliile politice nu îmbolnăvesc doar trupuri, ci afectează grav sufletul și starea psihică a multora. 

 





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Noua ne pasa

publicare anunturi

Somarest

PORTAL MEDICAL

Comunicat_de_Presa_benef-finali-Amador-Concept

Comunicat de presa Jujube Atelier

COMUNICAT DE PRESA

Vacanta Eurotrip
info
Palatul Brukenthal Avrig
Licitatie publica

accentmedia