Tribuna
Sevis
Cum i-au luat faţa lui Gică, alde Dinu Păturică
Dragoş BAKO
377 vizualizari

Nu ştiu câţi dintre activiştii civici ce trăiesc iluzia contribuţiei la schimbarea mentalităţii din politica românească au citit romanul lui Nicolae Filimon, "Ciocoii vechi şi noi", descoperind personajul Dinu Păturică, multiplicat la scară largă în societatea noastră. Într-adevăr, avem în politica românească ciocoi vechi, dinozauri, unii dintre ei nefericite prelungiri ale nomenclaturii de dinainte de 1989, dar nici cu ciocoiaşii noi, deghizaţi în "oameni faini" nu ţi-e ruşine să te prezinţi în iarmarocul ipocriziei. În general, ciocoii noi îi suduie vârtos pe cei vechi, considerând că mentalităţile şi apucăturile lor (altfel tot putrede) ar fi mai de soi decât năravurile tătucilor de la care voit sau întâmplător au luat lumină. Am uneori sentimentul că ciocoii ăştia noi, cu atitudine vivace, sunt mai răi decât ăia vechi, care ţineau la nişte minime aparenţe, fie şi de dragul imaginii pe care doreau să o păstreze în satul lor politic. Păturicii de azi nu mai ţin nici măcar la ambalaj, erijându-se în nişte dumnezei ce au luat în stăpânire totul, de la adevăr la conştiinţa publică. Episodul recent, care a stârnit multe controverse, petrecut la meciul disputat la Bucureşti între echipele Austriei şi Macedoniei de Nord, e oglindirea clară a parvenitismului şi atitudinii de ţoapă (e valabil şi în cazul masculilor feroce din politică) etalate cât se poate de public de potentaţii vremii. Mari fotbalişti precum Gică Hagi, Gică Popescu, Dorinel Munteanu sau Belodedici au primit bilete la tribuna a doua, în vreme ce în zona VIP s-au proţăpit alde Orban, Anca Dragu, Nicuşor Dan, Bogdan Aurescu sau Lucian Bode,  adică o garnitură de răsfăţaţi vremelnici ai cumetriilor politice. Nu e o tragedie că reprezentanţii "generaţiei de aur" a fotbalului românesc au privit meciul din mijlocul muritorilor de rând, poate că e mai bine aşa. Ceea ce merită remarcat este felul în care se comportă "păturicii" din politica românească, setea lor de a se aşeza în frunte, precum păduchele, de a fi văzuţi. Nu trebuie să-i afurisim, pentru că atâta pot, atât înţeleg, asta e limita respectului pe care îl pot oferi unora care au făcut ceva pentru această ţară, altceva decât bişniţă cu promisiuni şi baliverne. Puternicii vremii nu au avut bunul simţ de a evita acest derapaj comportamental şi de imagine, iar slugile pupincuriste care au organizat lucrurile în acest fel sunt parte a unui mecanism defect ce fabrică neobosit o stare de fapt bolnăvicioasă. Ignorarea valorilor e o atitu­dine constantă în spaţiul românesc, la fel ca promovarea nonvalorilor. Repet, nu s-a făcut gaură în cer pentru că Hagi, Popescu, Dorinel Munteanu şi Belodedici s-au aşezat în tribuna a doua, dar poate că exaltaţii ce-şi agaţă speranţele în cuiul bătut în peretele politicii de aşa-zisa nouă generaţie de cadre de partid vor înţelege că iluzoriile cămăşi scrobite sunt, de fapt, tot nişte zdrenţe îmbâcsite. Iar pentru cine nu a citit "Ciocoii vechi şi noi", această lectură nu e niciodată tardivă şi i-ar putea ajuta să priceapă lesne ceea ce se întâmplă şi azi în societatea românească. 





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Staer

A.D.I. Eco Sibiu

Ghid informativ clienti EFSA

Tursib

Comunicat de presa

Vacanta Eurotrip
info
EVENIMENT TV
Licitatie publica

accentmedia