Când spui „Fără penali în funcții publice!”, te gândești la campania inițiată de USR și promovată îndelung ca unică platformă politică. În perioada în care Liviu Dragnea era văzut ca omul care acaparează toată puterea în statul român (în realitate, vehemenții lui contestatari i-au creat, cu sau fără voie, imaginea liderului de fier, el fiind un ins vulnerabil și dispus la compromisuri și alianțe), USR și-a canalizat discursul politic pe tema interzicerii accesului celor condamnați penal în funcții publice. Inițiativa este un fel de uniformă, de emblemă, de mascotă, spuneți-i cum vreți, a USR. Demersul prin care s-au strâns semnăturile pentru susținerea modificării Constituției în sensul interzicerii accesului persoanelor care au suferit condamnări în funcții publice a fost susținut public și de PNL, cele două formațiuni reprezentând atunci Opoziția. Ei bine, azi, social-democrații pun pe tapet această inițiativă și vor să demareze organizarea unui referendum prin care să se stabilească dacă românii vor sau nu să fie prevăzută în Constituție interdicția despre care vorbeam. Sună bizar ca tocmai PSD, partidul pe care erau puse toate tunurile în vremea în care „Fără penali în funcții publice!” făcea furori prin piețe, să fie cel care bagă în viteză ideea și demarează în trombă către referendum. În urmă cu doi ani, o astfel de atitudine părea imposibilă, dar uite că nebănuite sunt căile politichiei, iar ceea ce azi e alb, mâine poate fi negru. Prin această mișcare, PSD nu face altceva decât să încerce să-și îmbunătățească imaginea și să dea un șah atât USR, cât și PNL. Politica românească ne-a obișnuit cu îndărătnice contestări ale proiectelor Puterii de către Opoziție și invers, dar cum ar putea azi USR să se opună unui demers pe care însăși formațiunea politică l-a inițiat, cum ar putea contesta liberalii ideea organizării unui referendum împotriva „penalilor”, după ce ani la rând discursul lor a gravitat în jurul nevoii primenirii clasei politice și instituțiilor publice? Ceea ce pot face USR și PNL la nivelul jocului de imagine este să conteste graba cu care social-democrații vor să organizeze referendumul, cândva în luna august. Unii vor spune că e pandemie, că referendumul înseamnă pericol de răspândire a virusului, că atunci oamenii sunt în concediu, iar ceilalți vor invoca neseriozitatea și abandonul celor ce declaraseră război total corupției. În realitate, toată povestea, din orice tabără ai privi-o nu e decât o temă de campanie, o nadă electorală prin care toți combatanții încearcă să-i momească pe alegători. Să fim serioși: câte persoane condamnate sunt în România în funcții publice? Infinit mai puține decât incompetenții, șpăgarii, piloșii sau interpușii ce parazitează instituțiile statului. Această temă a avut rolul ei și a făcut valuri într-un anumit moment, după care a fost trasă pe linie moartă. Acum a fost scoasă din nou în târg și e plimbată în ritmul cântecelor de trombon, doar-doar o mai suci mintea și privirile cuiva.